Un proiect de modificare a Ordinului ANSVSA nr. 84/2023, aflat în dezbatere publică, propune măsuri de adaptare a frecvenței prelevării probelor microbiologice pentru unitățile cu producție redusă de carne sau lapte crud. Scopul este de a echilibra cerințele de control sanitar-veterinar cu realitățile economice ale producătorilor mici, fără a compromite siguranța alimentelor.

 

Astfel, un abator cu o activitate limitată (sub 4.500.000 pui de carne/an sau 1.000.000 curcani/an) ar putea fi exceptat de la frecvența standard a analizelor, cu condiția unei evaluări de risc pozitive efectuate de DSVSA. Frecvența inițială – 5 probe o dată la două săptămâni – se poate reduce la o probare lunară, atât timp cât rezultatele rămân satisfăcătoare (1).

În cazul în care se identifică Salmonella spp., izolatele vor fi supuse serotipizării pentru a verifica dacă sunt implicate serotipurile cu relevanță sanitară: Salmonella typhimurium și/sau Salmonella enteritidis (2). Acestea sunt considerate criterii de siguranță pentru carnea proaspătă de pasăre destinată consumului uman.

Campylobacter spp. va fi testat doar la puii de carne, conform punctului (3).

Nota redacției Codex.ro:

Acest proiect de act normativ reflectă o tendință europeană de reglementare proporțională: reducerea sarcinilor inutile pentru operatorii cu risc redus, menținând în același timp o vigilență sanitară riguroasă.

Recomandăm operatorilor interesați să consulte DSVSA locală pentru a înțelege implicațiile și procedura de aplicare individuală.

Dacă doriți să consultați forma propusă: Ordin pentru modificarea și completarea Normei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de stabilire a condiţiilor privind reducerea frecvenţelor de prelevare a probelor privind criteriile microbiologice pentru carcase, carne tocată şi carne preparată, carne proaspătă de pasăre obţinute în unităţi cu producţie scăzută, precum și a condițiilor de adaptare a criteriilor care privesc numărul total de germeni care se aplică laptelui crud folosit pentru fabricarea produselor lactate de către unitățile cu un volum mic de producție, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 84/2023

 

Urmărește-ne pe rețelele sociale:

Facebook Instagram LinkedIn
Note și condiții:
Informațiile prezentate în acest articol au caracter informativ și educațional. Pentru detalii complete și condiții de utilizare, vă rugăm să consultați disclaimerul general.

 

Autorul articolului

Author Name
Madalina Toma
Specialist Codex
Spune opinia ta Comunității

Vrei să adaugi un comentariu?

Autentificarea este necesară pentru a participa la discuție și a interacționa cu alți profesioniști.

Autentifică-te

Nu ai cont? Îl poți crea rapid de pe pagina de înregistrare.

 


Informații importante despre acest subiect sunt și în:

 

O analiză a obligațiilor și flexibilității reglementărilor BPI, HACCP și SMSA

Textul prezintă reglementările și cerințele aplicabile, obligația și flexibilitatea acestor reglementări în industria alimentară din perspectiva normelor europene referitoare la Bunele Practici de...

Relația dintre SMSA, PRP, BPI, PRPO și HACCP în contextul standardelor internaționale

Relația dintre Sistemul de Management al Siguranței Alimentare (SMSA), Programele Prealabile (PRP), Bunele Practici de Igienă (BPI), Programele Prealabile Operaționale (PRPO) și HACCP este esențială...

Ce este sistemul HACCP?

Află ce este programul HACCP, cine este obligat să îl aibă și să îl aplice și care sunt principiile generale..

Diferențele dintre SMSA și HACCP: Cadrul legal și aplicabilitate

Află care sunt diferențele și asemnănarea între cele două sisteme de igienă și siguranța alimentelor SMSA și HACCP.