(1)

Producția ecologică este un sistem global de gestionare agricolă și de producție alimentară care combină cele mai bune practici de mediu și de acțiune climatică, un nivel înalt al biodiversității, conservarea resurselor naturale și aplicarea unor standarde înalte privind bunăstarea animalelor și a unor standarde de producție ridicate care îndeplinesc cerințele tot mai multor consumatori, care doresc produse obținute cu ajutorul unor substanțe și procese naturale. Astfel, producția ecologică joacă un dublu rol social, deoarece, pe de o parte, alimentează o piață specifică ce răspunde cererii de produse ecologice a consumatorilor, iar, pe de altă parte, furnizează bunuri disponibile public care contribuie la protecția mediului și la bunăstarea animalelor, precum și la dezvoltarea rurală.

(2)

Respectarea unor standarde înalte privind sănătatea, mediul și bunăstarea animalelor în producția de produse ecologice este o parte intrinsecă a calității superioare a produselor respective. Astfel cum se subliniază în Comunicarea Comisiei din 28 mai 2009 privind politica în domeniul calității produselor agricole, producția ecologică face parte din sistemele Uniunii din domeniul calității produselor agricole, împreună cu indicațiile geografice și cu specialitățile tradiționale garantate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (⁴) și cu produsele regiunilor ultraperiferice ale Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (⁵). În acest sens, în cadrul politicii agricole comune (PAC), producția ecologică urmărește aceleași obiective care sunt inerente tuturor sistemelor Uniunii din domeniul calității produselor agricole.

(3)

Mai exact, obiectivele politicii privind producția ecologică fac parte integrantă din obiectivele PAC, prin garantarea faptului că fermierii primesc un câștig echitabil în schimbul respectării normelor privind producția ecologică. În plus, creșterea tot mai mare a cererii consumatorilor pentru produse ecologice creează condițiile pentru dezvoltarea și pentru expansiunea ulterioară a pieței produselor respective și, prin urmare, pentru creșterea câștigurilor fermierilor implicați în producția ecologică.

(4)

În plus, producția ecologică este un sistem care contribuie la integrarea în PAC a cerințelor privind protecția mediului și care promovează producția agricolă durabilă. Din acest motiv, în cadrul PAC au fost introduse măsuri de sprijinire financiară a producției ecologice, în special prin Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (⁶), măsuri care sunt consolidate în mod deosebit prin reforma cadrului juridic al politicii de dezvoltare rurală stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (⁷).

(5)

De asemenea, producția ecologică contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii de mediu a Uniunii, mai ales a celor prevăzute în comunicarea Comisiei din 22 septembrie 2006 intitulată „Strategia tematică pentru protecția solului”, în cea din 3 mai 2011 intitulată „Asigurarea noastră de viață, capitalul nostru natural: o strategie a UE în domeniul biodiversității pentru 2020” și în cea din 6 mai 2013 intitulată „Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei” și în legislația de mediu, precum Directivele 2000/60/CE (⁸), 2001/81/CE (⁹), 2009/128/CE (¹⁰) și 2009/147/CE (¹¹) ale Parlamentului European și ale Consiliului și Directivele 91/676/CEE (¹²) și 92/43/CEE (¹³) ale Consiliului.

(6)

Având în vedere obiectivele politicii Uniunii privind producția ecologică, cadrul juridic stabilit pentru implementarea politicii respective ar trebui să vizeze asigurarea concurenței loiale și a funcționării adecvate a pieței interne a produselor ecologice, menținerea și justificarea încrederii consumatorilor în produsele etichetate ca ecologice și crearea unor condiții care să permită dezvoltarea politicii în armonie cu evoluțiile producției și ale pieței.

(7)

Prioritățile politice ale strategiei Europa 2020, astfel cum sunt prezentate în Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”, includ realizarea unei economii competitive bazate pe cunoaștere și inovare, promovarea unei economii cu o rată ridicată de ocupare a forței de muncă oferind coeziune socială și teritorială și sprijinirea trecerii la o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și cu emisii reduse de dioxid de carbon. Prin urmare, politica privind producția ecologică ar trebui să ofere operatorilor instrumentele corespunzătoare pentru a-și identifica și promova mai bine produsele, protejându-i, în același timp, de practicile neloiale.

(8)

Sectorul agriculturii ecologice din Uniune s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, în ceea ce privește nu numai suprafața folosită pentru agricultura ecologică, ci și numărul de exploatații agricole și numărul total de operatori ecologici înregistrați în Uniune.

(9)

Având în vedere evoluția dinamică a sectorului ecologic, Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (¹⁴) a identificat necesitatea unei viitoare revizuiri a normelor Uniunii privind producția ecologică, ținând cont de experiența dobândită prin aplicarea normelor respective. Potrivit rezultatelor respectivei revizuiri efectuate de Comisie, cadrul juridic al Uniunii care reglementează producția ecologică ar trebui îmbunătățit pentru a prevedea norme care să corespundă așteptărilor ridicate ale consumatorilor și care să garanteze suficientă claritate pentru cei cărora li se adresează. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 834/2007 ar trebui abrogat și înlocuit de un nou regulament.

(10)

Experiența dobândită până acum prin aplicarea Regulamentului (CE) nr. 834/2007 demonstrează necesitatea de a se preciza care sunt produsele cărora li se aplică prezentul regulament. În primul rând, acesta ar trebui să vizeze produsele care provin din agricultură, inclusiv din acvacultură și apicultură, astfel cum sunt enumerate în anexa I la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În plus, acesta ar trebui să vizeze produsele agricole prelucrate destinate utilizării ca alimente sau hrană pentru animale, deoarece comercializarea unor astfel de produse ca produse ecologice oferă un debușeu important pentru produsele agricole și asigură vizibilitatea pentru consumator a caracterului ecologic al produselor agricole din care sunt prelucrate. În mod similar, prezentul regulament ar trebui să vizeze anumite alte produse legate de produsele agricole într-un grad de apropiere asemănător cu cel al produselor agricole prelucrate destinate utilizării ca alimente și hrană pentru animale, deoarece respectivele alte produse fie constituie un debușeu important pentru produsele agricole, fie sunt parte integrantă din procesul de producție. În sfârșit, în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să se includă sarea de mare și alte tipuri de sare utilizate pentru alimente și hrana pentru animale, deoarece ele pot fi produse prin aplicarea unor tehnici de producție naturale, iar producerea lor contribuie la dezvoltarea zonelor rurale, încadrându-se astfel în obiectivele prezentului regulament. Din motive de claritate, astfel de alte produse, care nu sunt enumerate în anexa I la TFUE, ar trebui incluse într-o anexă la prezentul regulament.

(11)

În vederea completării sau a modificării anumitor elemente neesențiale ale prezentului regulament, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare (¹⁵). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(12)

Pentru a se ține cont de noile metode de producție, de noile materiale ori de angajamentele internaționale, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește extinderea listei cu alte produse strâns legate de agricultură care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(13)

Produsele care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, dar care provin din vânatul sau pescuitul animalelor sălbatice, nu ar trebui să fie considerate produse ecologice, deoarece procesul de producție nu poate fi controlat integral.

(14)

Având în vedere caracterul local al operațiunilor de alimentație colectivă, măsurile luate de statele membre și sistemele private în acest domeniu sunt considerate adecvate pentru a asigura funcționarea pieței unice. Așadar, alimentele pregătite în propriile spații de furnizorii de servicii de alimentație publică nu ar trebui să facă obiectul prezentului regulament și, prin urmare, nu ar trebui să fie etichetate sau promovate cu logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică.

(15)

Proiectele de cercetare au demonstrat că încrederea consumatorilor este crucială pe piața alimentelor ecologice. Pe termen lung, normele care nu sunt demne de încredere pot știrbi încrederea publicului și pot duce la eșecul pieței. Prin urmare, dezvoltarea durabilă a producției ecologice în Uniune ar trebui să se bazeze pe norme de producție robuste, armonizate la nivelul Uniunii și care răspund așteptărilor operatorilor și ale consumatorilor în ceea ce privește calitatea produselor ecologice și respectarea principiilor și a normelor stabilite în prezentul regulament.

(16)

Prezentul regulament ar trebui să se aplice fără a aduce atingere legislației conexe, în special legislației din domeniul siguranței lanțului alimentar, al sănătății și bunăstării animalelor, al sănătății plantelor, al materialului de reproducere a plantelor, al etichetării și al mediului.

(17)

Prezentul regulament ar trebui să reprezinte baza dezvoltării durabile a producției ecologice și a obținerii unor efecte pozitive ale acesteia asupra mediului, asigurând în același timp funcționarea eficace a pieței interne a produselor ecologice și o concurență loială, ajutând astfel fermierii să obțină un venit echitabil, asigurând încrederea consumatorilor, protejând interesele consumatorilor și încurajând circuitele scurte de distribuție și producția locală. Aceste obiective ar trebui să fie realizate prin respectarea principiilor generale și specifice și a normelor de producție generale și detaliate aplicabile producției ecologice.

(18)

Având în vedere particularitățile sistemelor de producție ecologică, alegerea soiurilor de plante ar trebui să pună accentul pe performanța agronomică, pe diversitatea genetică, pe rezistența la boli, pe longevitate și pe adaptarea la diversele condiții pedoclimatice locale și ar trebui să respecte barierele încrucișării naturale.

(19)

Riscul de nerespectare a normelor privind producția ecologică este considerat mai ridicat în exploatațiile agricole care includ unități ce nu sunt gestionate în conformitate cu normele respective. Prin urmare, după o perioadă de conversie adecvată, toate exploatațiile agricole din Uniune care doresc să devină ecologice ar trebui să fie gestionate în întregime în conformitate cu cerințele aplicabile producției ecologice. Cu toate acestea, exploatațiile care includ atât unități gestionate în conformitate cu normele privind producția ecologică, cât și unități gestionate în conformitate cu normele privind producția neecologică, ar trebui să fie autorizate în anumite condiții, care includ, în special, condiția separării clare și efective între unitățile de producție ecologică, cele de producție în conversie și cele de producție neecologică, precum și între produsele obținute de unitățile respective.

(20)

Întrucât utilizarea factorilor de producție externi ar trebui să fie limitată în producția ecologică, ar trebui să fie identificate anumite obiective pentru care produsele și substanțele sunt adesea utilizate în producția de produse agricole sau de produse agricole prelucrate. Atunci când sunt utilizate în mod normal pentru obiectivele respective, utilizarea produselor sau a substanțelor ar trebui să fie permisă numai în cazul în care acestea au fost autorizate în conformitate cu prezentul regulament. O astfel de autorizare ar trebui totuși să fie valabilă doar atât timp cât utilizarea unor astfel de factori de producție externi în producția neecologică nu este interzisă în dreptul Uniunii sau în dreptul intern care este întemeiat pe dreptul Uniunii. Utilizarea produselor sau a substanțelor pe care produsele de protecție a plantelor le conțin sau în care acestea constau, altele decât substanțe active, ar trebui să fie permisă în producția ecologică atât timp cât utilizarea lor este autorizată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (¹⁶), iar introducerea pe piață sau utilizarea produselor respective de protecție a plantelor nu este interzisă de statele membre în conformitate cu regulamentul menționat.

(21)

În cazul în care întreaga exploatație sau părți ale exploatației sunt destinate să producă produse ecologice, acestea ar trebui să treacă printr-o perioadă de conversie în cursul căreia să fie gestionate în temeiul normelor privind producția ecologică, dar să nu poată să producă produse ecologice. Produsele ar trebui să fie introduse pe piață ca produse ecologice numai după încheierea perioadei de conversie. Perioada respectivă nu ar trebui să înceapă înainte ca fermierul sau operatorul care produce alge sau animale de acvacultură să fi notificat conversia respectivă la producția ecologică autorităților competente din statul membru în care exploatația se află și, prin urmare, face obiectul sistemului de control care urmează să fie instituit de statele membre în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului (¹⁷) și cu prezentul regulament. Autoritățile competente ar trebui să fie în măsură să recunoască retroactiv perioade anterioare datei notificării ca perioade de conversie numai atunci când exploatația sau părțile relevante ale acesteia au făcut obiectul unor măsuri de agromediu sprijinite din fonduri ale Uniunii sau sunt suprafețe naturale sau agricole care nu au fost tratate timp de cel puțin trei ani cu produse sau substanțe neautorizate pentru utilizare în producția ecologică.

(22)

Pentru a se asigura calitatea, trasabilitatea, respectarea prezentului regulament în ceea ce privește producția ecologică și adaptarea la evoluțiile tehnice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește norme suplimentare privind împărțirea exploatațiilor în unități de producție ecologică, unități de producție în conversie și unități de producție neecologică.

(23)

Utilizarea radiațiilor ionizante, a clonării animalelor și a animalelor cu poliploidie indusă artificial sau a organismelor modificate genetic (OMG-uri), precum și a produselor obținute din OMG-uri sau cu ajutorul acestora, este incompatibilă cu noțiunea de producție ecologică și cu percepția consumatorilor privind produsele ecologice. Prin urmare, o astfel de utilizare ar trebui să fie interzisă în producția ecologică.

(24)

Pentru a sprijini și a facilita respectarea prezentului regulament, ar trebui ca, în toate etapele de producție, pregătire și distribuție, operatorii să ia măsuri preventive, după caz, pentru a asigura conservarea biodiversității și a calității solului, pentru prevenirea și controlul dăunătorilor și bolilor și pentru a preveni efectele negative asupra mediului și sănătății animalelor și plantelor. De asemenea, ei ar trebui să ia, după caz, măsuri de precauție proporționale aflate sub controlul lor pentru a evita contaminarea cu produse sau substanțe care nu sunt autorizate pentru utilizare în producția ecologică în conformitate cu prezentul regulament și pentru a evita amestecarea produselor ecologice cu produse în conversie și produse neecologice.

(25)

Produsele obținute în timpul perioadei de conversie nu ar trebui să fie introduse pe piață ca produse ecologice. De asemenea, pentru a se evita riscul de confuzie și de inducere în eroare a consumatorilor, produsele respective nu ar trebui să fie comercializate ca produse în conversie, cu excepția materialului de reproducere a plantelor, a produselor alimentare de origine vegetală și a produselor destinate hranei animalelor de origine vegetală care conțin un singur ingredient provenit din culturi agricole, cu condiția respectării, în toate cazurile, a unei perioade de conversie de cel puțin 12 luni înainte de recoltă.

(26)

Pentru a se asigura calitatea, trasabilitatea, respectarea prezentului regulament și adaptarea la evoluțiile tehnice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește normele de conversie pentru alte specii de animale.

(27)

Ar trebui stabilite norme de producție detaliate în ceea ce privește producția de plante, de animale și de acvacultură, inclusiv norme referitoare la culegerea de plante sălbatice și alge, și în ceea ce privește producția de alimente prelucrate și de hrană pentru animale prelucrată, precum și producția de vin și drojdie utilizate ca alimente sau ca hrană pentru animale, pentru a se asigura armonizarea și respectarea obiectivelor și principiilor producției ecologice.

(28)

Deoarece producția vegetală ecologică are la bază hrănirea plantelor în principal prin ecosistemul solului, plantele ar trebui obținute pe și în soluri vii aflate în contact cu subsolul și roca de bază. Prin urmare, nu ar trebui permisă producția hidroponică, nici cultivarea plantelor în containere, saci sau straturi în care rădăcinile nu se află în contact cu solul viu.

(29)

Cu toate acestea, anumite practici de cultivare care nu au legătură cu solul, cum ar fi producția de semințe germinate sau de andive și producția de plante ornamentale și de plante aromatice în ghivece care sunt vândute consumatorilor împreună cu ghiveciul, pentru care principiul cultivării de culturi legate de sol nu este adaptat sau pentru care nu există riscul de inducere în eroare a consumatorului în ceea ce privește metoda de producție, ar trebui să fie permise. Pentru a se facilita producția ecologică într-o etapă de cultivare a plantelor mai timpurie, ar trebui să fie permisă și cultivarea de plantule sau răsaduri în containere pentru transplantare ulterioară.

(30)

Principiul cultivării de culturi legate de sol și al hrănirii plantelor în principal prin ecosistemul solului a fost stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 834/2007. Cu toate acestea, anumiți operatori au dezvoltat o activitate economică prin cultivarea de plante în „straturi înălțate” și au fost certificați ca fiind ecologici în temeiul Regulamentului (CE) nr. 834/2007 de către autoritățile lor naționale. La 28 iunie 2017, în cadrul procedurii legislative ordinare s-a ajuns la un acord conform căruia producția ecologică ar trebui să aibă la bază hrănirea plantelor în principal prin ecosistemul solului și să fie legată de sol, iar cultivarea plantelor în „straturi înălțate” nu ar mai trebui să fie permisă de la data menționată. Pentru a le da operatorilor care au dezvoltat o astfel de activitate economică până la acea dată posibilitatea de a se adapta, acestora ar trebui să li se permită să își mențină suprafețele de producție, dacă au fost certificate ca fiind ecologice înainte de data respectivă de către autoritățile lor naționale, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 834/2007, pentru o perioadă suplimentară de 10 ani începând cu data aplicării prezentului regulament. Pe baza informațiilor furnizate Comisiei de către statele membre, această activitate a fost autorizată în Uniune înainte de 28 iunie 2017 numai în Finlanda, Suedia și Danemarca. Utilizarea straturilor înălțate în agricultura ecologică ar trebui să facă obiectul unui raport al Comisiei care urmează să fie publicat la cinci ani de la data aplicării prezentului regulament.

(31)

Producția vegetală ecologică ar trebui să implice utilizarea unor tehnici de producție care să împiedice sau să reducă la minimum orice contribuție la contaminarea mediului.

(32)

În timp ce agricultura neecologică are mai multe mijloace externe de a se adapta la mediu pentru a obține o creștere optimă a culturilor, sistemele de producție vegetală ecologică au nevoie de material de reproducere a plantelor care să fie capabil să se adapteze la rezistența la boli, diversitatea condițiilor pedoclimatice locale și la practicile de cultivare specifice ale agriculturii ecologice, contribuind la dezvoltarea sectorului ecologic. Prin urmare, este important să se dezvolte material ecologic de reproducere a plantelor adecvat agriculturii ecologice.

(33)

În ceea ce privește gestionarea și fertilizarea solului, ar trebui stabilite practicile de cultivare permise în cazul producției vegetale ecologice și condițiile referitoare la utilizarea îngrășămintelor și a amelioratorilor.

(34)

Utilizarea produselor de protecție a plantelor ar trebui restricționată în mod semnificativ. Ar trebui să se acorde preferință măsurilor de prevenire a daunelor cauzate de dăunători și de buruieni, cu ajutorul unor tehnici care nu implică utilizarea produselor de protecție a plantelor, precum rotația culturilor. Prezența dăunătorilor și a buruienilor ar trebui monitorizată pentru a se decide dacă o eventuală intervenție este justificată din punct de vedere economic și ecologic. Cu toate acestea, utilizarea anumitor produse de protecție a plantelor ar trebui permisă, dacă astfel de tehnici nu oferă o protecție adecvată și numai dacă respectivele produse de protecție a plantelor au fost autorizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, după ce au fost evaluate și considerate compatibile cu obiectivele și principiile producției ecologice, inclusiv în cazul în care respectivele produse au fost autorizate cu respectarea condițiilor de utilizare restrictive, și după ce au fost, ulterior, autorizate în conformitate cu prezentul regulament.

(35)

Pentru a se asigura calitatea, trasabilitatea, respectarea prezentului regulament și adaptarea la evoluțiile tehnice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește anumite derogări, utilizarea materialului de reproducere a plantelor în conversie sau neecologic, acordurile dintre operatorii de exploatații agricole, măsurile suplimentare referitoare la gestionarea dăunătorilor și a buruienilor și normele detaliate suplimentare, precum și practicile de cultivare pentru anumite plante și pentru producția vegetală.

(36)

Cercetarea din Uniune referitoare la materialul de reproducere a plantelor care nu respectă definiția soiului în ceea ce privește omogenitatea arată că ar putea exista beneficii din utilizarea unui astfel de material divers, în special în ceea ce privește producția ecologică, de exemplu, pentru a reduce răspândirea bolilor, a îmbunătăți reziliența și pentru a spori biodiversitatea.

(37)

Prin urmare, materialul de reproducere a plantelor care nu aparține unui soi, dar care aparține unui grup de plante dintr-un singur taxon botanic cu un nivel ridicat al diversității genetice și fenotipice între diferitele unități de reproducere, ar trebui să fie disponibil pentru utilizare în producția ecologică.

Din acest motiv, operatorilor ar trebui să li se permită să comercializeze materialul de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic, fără a trebui să respecte cerințele privind înregistrarea și fără a trebui să respecte categoriile de certificare a materialului prebază, de bază și certificat sau cerințele pentru alte categorii, astfel cum sunt prevăzute în Directivele 66/401/CEE (¹⁸), 66/402/CEE (¹⁹), 68/193/CEE (²⁰), 98/56/CE (²¹), 2002/53/CE (²²), 2002/54/CE (²³), 2002/55/CE (²⁴), 2002/56/CE (²⁵), 2002/57/CE (²⁶), 2008/72/CE (²⁷) și 2008/90/CE (²⁸) ale Consiliului sau în acte adoptate în temeiul directivelor menționate.

Comercializarea respectivă ar trebui să se desfășoare în urma unei notificări către organismele competente indicate în directivele menționate și, de îndată ce Comisia adoptă cerințe armonizate pentru un astfel de material, cu condiția ca acesta să respecte cerințele respective.

(38)

Pentru a se asigura calitatea, trasabilitatea, respectarea prezentului regulament și adaptarea la evoluțiile tehnice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește stabilirea anumitor norme pentru producerea și comercializarea materialului de reproducere a plantelor din material eterogen ecologic din anumite genuri sau specii.

(39)

Pentru a răspunde nevoilor producătorilor ecologici, a promova cercetarea și a dezvolta soiuri ecologice adecvate producției ecologice, luând în considerare nevoile specifice și obiectivele agriculturii ecologice, cum ar fi o mai mare diversitate genetică, rezistența sau toleranța la boli și adaptarea la diverse condiții pedoclimatice locale, ar trebui organizat un experiment temporar în conformitate cu Directivele 66/401/CEE, 66/402/CEE, 68/193/CEE, 2002/53/CE, 2002/54/CE, 2002/55/CE, 2002/56/CE, 2002/57/CE, 2008/72/CE și 2008/90/CE. Experimentul temporar respectiv ar trebui să se desfășoare pe o perioadă de șapte ani, ar trebui să implice cantități suficiente din materialul de reproducere a plantelor și ar trebui să facă obiectul unor raportări anuale. Acesta ar trebui să permită stabilirea criteriilor pentru descrierea caracteristicilor materialului respectiv și să stabilească condițiile de producție și comercializare pentru materialul respectiv.

(40)

Întrucât producția animalieră implică în mod firesc gestionarea de terenuri agricole, dejecțiile animaliere fiind utilizate pentru fertilizarea producției vegetale, producția animalieră în lipsa terenului ar trebui interzisă, cu excepția apiculturii. La alegerea raselor, ar trebui încurajată optarea pentru caracteristicile care sunt importante pentru agricultura ecologică, cum ar fi un grad ridicat de diversitate genetică, capacitatea de a se adapta la condițiile locale și rezistența la boli.

(41)

Animalele ecologice nu sunt întotdeauna disponibile în cantitate și la o calitate suficiente pentru a răspunde nevoilor fermierilor care doresc să constituie un efectiv pentru prima dată sau să își mărească ori să își reînnoiască efectivul de animale. Prin urmare, în anumite condiții, ar trebui să se poată introduce animale crescute în mod neecologic într-o unitate de producție ecologică.

(42)

Efectivul de animale ar trebui să fie hrănit cu materii prime pentru hrana pentru animale produse în conformitate cu normele privind producția ecologică, de preferință provenite din exploatația proprie a fermierilor, luând în considerare nevoile fiziologice ale animalelor. Cu toate acestea, fermierilor ar trebui să li se dea posibilitatea de a utiliza și hrană în conversie pentru animale care provine din propriile exploatații, în anumite condiții. De asemenea, pentru a satisface cerințele nutriționale de bază ale efectivului, fermierii ar trebui să poată utiliza anumite materii prime pentru hrana pentru animale de origine microbiană sau minerală ori anumiți aditivi pentru hrana animalelor și adjuvanți tehnologici în condiții bine definite.

(43)

Gestionarea sănătății animalelor ar trebui să se bazeze în principal pe prevenirea bolilor. De asemenea, ar trebui aplicate măsuri specifice de curățare și dezinfectare. Utilizarea preventivă a medicamentelor alopatice chimice de sinteză, inclusiv a antibioticelor, nu ar trebui permisă în producția ecologică. În cazul unei boli sau al unei răni a unui animal care necesită tratament imediat, utilizarea acestor medicamente ar trebui limitată la minimul necesar pentru restabilirea confortului animalului. În astfel de cazuri, pentru a se garanta integritatea producției ecologice pentru consumatori, perioada oficială de așteptare după utilizarea unor astfel de medicamente, astfel cum este specificată în legislația relevantă a Uniunii, ar trebui să fie de două ori perioada normală de așteptare și să aibă o durată minimă de 48 de ore.

(44)

Condițiile de adăpostire și practicile de creștere pentru efectivul de animale ecologic ar trebui să răspundă nevoilor comportamentale ale animalelor și ar trebui să asigure un nivel ridicat de bunăstare a animalelor care, în ceea ce privește anumite aspecte, ar trebui să depășească standardele Uniunii în materie de bunăstare a animalelor aplicabile producției animaliere în general. În majoritatea cazurilor, efectivul de animale ar trebui să aibă acces permanent la zone în aer liber pentru mișcare. Suferința, durerea și stresul ar trebui evitate sau ar trebui menținute la un nivel minim în toate stadiile vieții animalului. Priponirea și mutilările, precum scurtarea cozilor la oi, tăierea ciocurilor în primele trei zile de viață și excizarea mugurilor de coarne, ar trebui să fie posibile numai dacă sunt permise de autoritățile competente și numai în anumite condiții.

(45)

Întrucât producția ecologică este cea mai dezvoltată în cazul bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvideelor, cervidelor, porcinelor, precum și al păsărilor de curte, al iepurilor și al albinelor, ar trebui să se aplice norme de producție detaliate suplimentare pentru speciile menționate. Pentru speciile menționate, Comisia trebuie să stabilească anumite cerințe care sunt importante pentru producția de astfel de animale, cum ar fi cerințe privind densitatea efectivelor, suprafețele minime și caracteristicile, precum și cerințe tehnice pentru adăposturi. Pentru alte specii, astfel de cerințe ar trebui stabilite de îndată ce li se aplică normele de producție detaliate suplimentare.

(46)

Pentru a se asigura calitatea, trasabilitatea, respectarea prezentului regulament și adaptarea la evoluțiile tehnice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește reducerea derogărilor în ceea ce privește originea animalelor, limita de azot ecologic aferentă densității totale a efectivelor, hrănirea coloniilor de albine, tratamentele acceptabile pentru dezinfectarea stupinelor, metodele și tratamentele pentru combaterea lui Varroa destructor, precum și norme detaliate referitoare la producția animalieră pentru alte specii.

(47)

Prezentul regulament reflectă obiectivele noii politici comune în domeniul pescuitului în ceea ce privește acvacultura, care are un rol esențial în asigurarea securității alimentare durabile pe termen lung și în creșterea economică și ocuparea forței de muncă, reducând totodată presiunea asupra stocurilor de pește din mediul sălbatic, în contextul creșterii cererii de alimente de origine acvatică la nivel mondial. Comunicarea Comisiei din 29 aprilie 2013 privind orientările strategice pentru dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii în UE evidențiază principalele provocări cu care se confruntă acvacultura în Uniune și potențialul de creștere al acesteia. Potrivit acestei comunicări, acvacultura ecologică este un sector deosebit de promițător, textul evidențiind avantajele concurențiale care derivă din certificarea ecologică.

(48)

Acvacultura ecologică este un domeniu relativ nou al producției ecologice, în comparație cu agricultura ecologică, sector în care există o experiență îndelungată la nivelul fermelor. Având în vedere creșterea interesului consumatorilor pentru produsele obținute din acvacultura ecologică, este probabil că va crește în continuare și rata de conversie a unităților de acvacultură care trec la producția ecologică. Această evoluție va duce la creșterea nivelului de experiență, de cunoștințe tehnice și de dezvoltare, iar îmbunătățirile din sectorul acvaculturii ecologice ar trebui să se reflecte în normele de producție.

(49)

Acvacultura ecologică ar trebui să se bazeze pe creșterea de efective tinere provenite de la unități de producție ecologică. Animalele de acvacultură ecologice pentru ameliorare sau în scopul creșterii nu sunt întotdeauna disponibile în cantitate și la o calitate suficiente pentru a răspunde nevoilor operatorilor care produc animale de acvacultură. În anumite condiții, ar trebui să se poată introduce animale sălbatice capturate sau animale de acvacultură neecologice într-o unitate de producție ecologică.

(50)

Pentru a se asigura calitatea, trasabilitatea, respectarea prezentului regulament și adaptarea la evoluțiile tehnice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește hrana pentru animalele de acvacultură și tratamentele veterinare alee acestor animale și în ceea ce privește condițiile detaliate pentru gestionarea genitorilor, pentru ameliorare și pentru producția de efective tinere.

(51)

Operatorii care produc alimente ecologice sau hrană ecologică pentru animale ar trebui să urmeze proceduri corespunzătoare, bazate pe identificarea sistematică a etapelor critice ale prelucrării, pentru a se asigura că produsele prelucrate se conformează normelor privind producția ecologică. Produsele ecologice prelucrate ar trebui obținute cu ajutorul unor metode de prelucrare care să garanteze că caracteristicile și calitățile ecologice ale produselor se mențin pe parcursul tuturor etapelor producției ecologice.

(52)

Ar trebui stabilite dispoziții privind compoziția alimentelor și a hranei pentru animale ecologice prelucrate. În special, aceste alimente ar trebui produse în principal din ingrediente agricole ecologice sau alte ingrediente care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament care sunt ecologice, posibilitatea de utilizare a anumitor ingrediente agricole neecologice, specificate în prezentul regulament, fiind limitată. În plus, doar anumite produse și substanțe autorizate în conformitate cu prezentul regulament ar trebui permise pentru a fi utilizate în producția de alimente și de hrană pentru animale ecologice prelucrate.

(53)

Pentru a se asigura calitatea, trasabilitatea, respectarea prezentului regulament și adaptarea la evoluțiile tehnice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește măsurile de precauție și preventive care trebuie luate de către operatorii care produc alimente procesate sau hrană procesată pentru animale, în ceea ce privește tipul și compoziția produselor și substanțelor a căror utilizare în alimentele prelucrate este permisă, precum și condițiile de utilizare a acestora și în ceea ce privește calcularea procentului de ingrediente agricole, inclusiv specificarea aditivilor a căror utilizare în producția ecologică este permisă care sunt luați în calcul ca ingrediente agricole în vederea calculării procentului care trebuie atins pentru ca produsul să fie etichetat în descrierea comercială ca fiind ecologic.

(54)

Vinul ecologic ar trebui să facă obiectul normelor relevante privind alimentele ecologice prelucrate. Cu toate acestea, dat fiind faptul că vinul este o categorie specifică și importantă de produse ecologice, ar trebui prevăzute norme de producție detaliate suplimentare în mod specific pentru vinul ecologic. Vinul ecologic ar trebui produs în întregime din materii prime ecologice și ar trebui permisă adăugarea doar a anumitor produse și substanțe autorizate în conformitate cu prezentul regulament. În cazul producției de vin ecologic, utilizarea anumitor practici, procese și tratamente enologice ar trebui interzise. Alte practici, procese și tratamente ar trebui permise în condiții bine definite.

(55)

Pentru a se asigura calitatea, trasabilitatea, respectarea prezentului regulament și adaptarea la evoluțiile tehnice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește specificarea altor practici, procese și tratamente enologice interzise și în ceea ce privește modificarea listei practicilor, proceselor și tratamentelor enologice permise.

(56)

Inițial, drojdia nu era considerată un ingredient agricol în temeiul Regulamentului (CE) nr. 834/2007 și, prin urmare, nu era luată în calcul în ceea ce privește compoziția agricolă a produselor ecologice. Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei (²⁹) a introdus însă obligativitatea luării în calcul a drojdiei și a produselor din drojdie ca ingrediente agricole în sensul producției ecologice începând de la 31 decembrie 2013. În consecință, începând cu 1 ianuarie 2021, doar substraturile produse în mod ecologic ar trebui utilizate pentru producția de drojdie ecologică destinată utilizării ca aliment și hrană pentru animale. În plus, doar anumite produse și substanțe ar trebui permise pentru a fi utilizate la producerea, prepararea și elaborarea sa.

(57)

Pentru a se asigura calitatea, trasabilitatea, respectarea prezentului regulament și adaptarea la evoluțiile tehnice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește norme de producție detaliate suplimentare referitoare la drojdie.

(58)

Prezentul regulament ar trebui să armonizeze normele privind producția ecologică în Uniune pentru toate produsele care intră în domeniul său de aplicare și ar trebui să prevadă norme de producție detaliate pentru diferite categorii de produse, dar anumite norme de producție, cum ar fi normele de producție detaliate suplimentare pentru alte specii de animale sau pentru produse care nu se încadrează în categoriile pentru care în prezentul regulament sunt prevăzute norme de producție detaliate, se vor putea adopta numai într-o etapă ulterioară. În absența unor astfel de norme de producție stabilite la nivelul Uniunii, statele membre ar trebui să aibă în continuare posibilitatea de a stabili norme naționale pentru propria lor producție națională, cu condiția ca normele respective să nu contravină prezentului regulament. Totuși, statele membre nu ar trebui să aplice normele naționale respective unor produse realizate sau comercializate în alte state membre atunci când produsele respective respectă prezentul regulament. În absența unor astfel de norme de producție detaliate naționale, operatorii ar trebui cel puțin să respecte normele de producție generale și principiile producției ecologice, în măsura în care respectivele norme și principii se pot aplica pentru produsele în cauză, atunci când introduc astfel de produse pe piață cu termeni referitori la producția ecologică.

(59)

Pentru a se ține cont de o eventuală necesitate viitoare de a avea norme de producție specifice pentru produse a căror producție nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de norme de producție specifice stabilite de prezentul regulament, precum și pentru a se asigura calitatea, trasabilitatea, respectarea prezentului regulament și, ulterior, adaptarea la evoluțiile tehnice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește stabilirea unor norme de producție detaliate, precum și a unor norme privind obligația de conversie, pentru astfel de produse.

(60)

Ar trebui prevăzute excepții de la normele privind producția ecologică numai în cazuri de circumstanțe catastrofale. Pentru a-i permite producției ecologice să continue sau să reînceapă în astfel de cazuri, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește stabilirea criteriilor pentru a stabili dacă o situație se califică drept circumstanță catastrofală, precum și norme specifice, inclusiv o posibilă derogare de la prezentul regulament, privind modul în care statele membre urmează să abordeze astfel de circumstanțe catastrofale și privind cerințele de monitorizare și raportare necesare în astfel de cazuri.

(61)

În anumite condiții, produsele ecologice, produsele în conversie și produsele neecologice pot fi colectate și transportate simultan. Pentru separarea corespunzătoare a produselor ecologice de produsele în conversie și de produsele neecologice pe parcursul manipulării acestora și pentru a se evita orice amestec al acestor tipuri de produse ar trebui stabilite dispoziții specifice.

(62)

Pentru a se asigura integritatea producției ecologice și adaptarea la evoluțiile tehnice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește norme privind ambalarea și transportarea produselor ecologice.

(63)

Utilizarea în producția ecologică a anumitor produse sau substanțe ca substanțe active care să fie utilizate în produse de protecție a plantelor reglementate prin Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, îngrășăminte, amelioratori de sol, nutrienți, componente neecologice ale nutriției animalelor de diverse origini, aditivi pentru hrana pentru animale, adjuvanți tehnologici și produse pentru curățenie și dezinfectare ar trebui limitată la minimum și ar trebui să respecte condițiile specifice prevăzute în prezentul regulament. Aceeași abordare ar trebui urmată în ceea ce privește utilizarea unor produse și substanțe ca aditivi alimentari și adjuvanți tehnologici și în ceea ce privește utilizarea ingredientelor agricole neecologice în producția de alimente ecologice prelucrate. Prin urmare, ar trebui definite utilizările posibile ale unor astfel de produse și substanțe în producția ecologică în general și în producția de alimente ecologice prelucrate în special, care să respecte principiile stabilite în prezentul regulament și să îndeplinească anumite criterii.

(64)

Pentru a se asigura calitatea, trasabilitatea și respectarea prezentului regulament în ceea ce privește producția ecologică în general și producția de alimente ecologice prelucrate în special, precum și pentru a se asigura adaptarea la evoluțiile tehnice, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte cu privire la criterii suplimentare pentru autorizarea produselor și substanțelor destinate utilizării în producția ecologică în general și în producția de alimente ecologice prelucrate în special, precum și criterii pentru retragerea unei astfel de autorizări.

(65)

Pentru a se asigura accesul la ingrediente agricole care nu sunt disponibile în cantitate suficientă sub formă ecologică pentru producția de alimente ecologice prelucrate, statele membre ar trebui de asemenea să aibă posibilitatea de a permite utilizarea de ingrediente agricole neecologice în anumite condiții și pentru o perioadă limitată.

(66)

Pentru a stimula producția ecologică și pentru a răspunde nevoii de date fiabile, informațiile și datele referitoare la disponibilitatea pe piață a materialului de reproducere a plantelor ecologic și în conversie, a animalelor ecologice și a animalelor tinere de acvacultură ecologice trebuie colectate și diseminate fermierilor și operatorilor. În acest scop, statele membre ar trebui să se asigure că pe teritoriul lor se stabilesc baze de date și sisteme cu astfel de informații actualizate în mod regulat, iar Comisia ar trebui să pună astfel de informații la dispoziția publicului.

(67)

Pentru a se asigura conformitatea cu cerințele privind producția ecologică, precum și pentru a asigura încrederea consumatorilor în această metodă de producție, este necesar ca operatorii să informeze autoritățile competente sau, după caz, autoritățile de control sau organismele de control despre cazurile de suspiciune de nerespectare a prezentului regulament, care este probată sau nu poate fi eliminată, privind produsele pe care le produc, le prepară, le importă sau le primesc de la alți operatori. O astfel de suspiciune poate, între altele, să apară din cauza prezenței unui produs sau a unei substanțe a cărei utilizare nu este autorizată în producția unui produs care este prevăzut să fie utilizat sau comercializat ca produs ecologic sau în conversie. Operatorii ar trebui să informeze autoritățile competente atunci când sunt în măsură să probeze o suspiciune de nerespectare sau atunci când nu pot exclude o astfel de suspiciune. În asemenea cazuri, produsul respectiv ar trebui să nu fie introdus pe piață ca produs ecologic sau în conversie atât timp cât suspiciunea nu poate fi eliminată. Operatorii ar trebui să coopereze cu autoritățile competente sau, după caz, cu autoritățile de control sau organismele de control în scopul identificării și verificării motivelor unei astfel de nerespectări.

(68)

Pentru a se evita contaminarea producției ecologice cu produse sau substanțe care nu au fost autorizate de Comisie pentru utilizare în producția ecologică pentru anumite scopuri, operatorii ar trebui să adopte măsuri proporționale și adecvate aflate sub controlul lor, pentru a identifica și evita riscurile de astfel de contaminare. Astfel de măsuri ar trebui să fie revizuite periodic și ajustate, dacă este necesar.

(69)

Pentru a se asigura o abordare armonizată în întreaga Uniune în ceea ce privește măsurile care trebuie adoptate în caz de suspiciune de nerespectare, în special în cazul în care o astfel de suspiciune de nerespectare apare din cauza prezenței de produse și substanțe neautorizate în produsele ecologice sau în conversie, și pentru a se evita incertitudinile pentru operatori, autoritățile competente sau, după caz, autoritățile de control sau organismele de control ar trebui să efectueze o anchetă oficială în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 în scopul verificării respectării cerințelor privind producția ecologică. În cazul specific al suspiciunii de nerespectare datorate prezenței unor produse sau substanțe neautorizate, ancheta ar trebui să stabilească sursa și cauza prezenței unor astfel de produse sau substanțe în scopul de a asigura faptul că operatorii respectă cerințele privind producția ecologică și, în special, faptul că nu au utilizat produse sau substanțe neautorizate în producția ecologică și faptul că operatorii respectivi au luat măsuri de precauție proporționale și adecvate pentru a evita contaminarea producției ecologice cu astfel de produse și substanțe. O astfel de anchetă ar trebui să fie proporțională cu nerespectarea suspectată și, prin urmare, ar trebui să fie încheiată cât mai curând posibil și într-un termen rezonabil, ținând seama de durabilitatea produsului și de complexitatea cazului. Aceasta ar putea include orice metodă sau tehnică de control oficial considerată adecvată, în vederea excluderii sau a confirmării, în mod eficient și fără întârzieri inutile, a oricărei suspiciuni de nerespectare a prezentului regulament, inclusiv utilizarea tuturor informațiilor relevante care ar permite excluderea sau confirmarea suspiciunilor de nerespectare fără o inspecție la fața locului.

(70)

Cazurile de prezență a unor produse sau substanțe care nu sunt autorizate pentru utilizare în producția ecologică în produse care sunt comercializate ca produse ecologice sau în conversie, precum și măsurile adoptate în acest sens, ar trebui să fie monitorizate în continuare de statele membre și de Comisie. Prin urmare, Comisia ar trebui să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului la patru ani de la data aplicării prezentului regulament pe baza informațiilor colectate de statele membre cu privire la cazurile în care, în producția ecologică, au fost investigate produse și substanțe neautorizate. Un astfel de raport ar putea fi însoțit, după caz, de o propunere legislativă în vederea unei armonizări mai avansate.

(71)

În absența unei astfel de armonizări avansate, statele membre care au dezvoltat abordări pentru a evita comercializarea ca produse ecologice sau în conversie a produselor care conțin un anumit nivel de produse sau substanțe a căror utilizare în producția ecologică pentru anumite scopuri nu a fost autorizată ar trebui să aibă posibilitatea de a continua să aplice abordările respective. Cu toate acestea, pentru a se asigura libera circulație a produselor ecologice și în conversie pe piața internă a Uniunii, astfel de abordări nu ar trebui să interzică, să restricționeze sau să împiedice introducerea pe piață a unor produse realizate în alte state membre în conformitate cu prezentul regulament. Prin urmare, astfel de abordări ar trebui să fie aplicate numai produselor realizate pe teritoriul statului membru care alege să continue să aplice abordarea respectivă. Statele membre care decid să facă uz de această posibilitate ar trebui să informeze Comisia fără întârziere.

(72)

Pe lângă obligațiile privind măsurile care trebuie luate de operatorii care produc, prepară, importă sau utilizează produse ecologice și în conversie și de către autoritățile competente sau, după caz, de autoritățile de control ori organismele de control stabilite în prezentul regulament pentru a se evita contaminarea produselor ecologice sau în conversie cu produse sau substanțe neautorizate pentru utilizare în producția ecologică, statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a lua alte măsuri adecvate pe teritoriul lor pentru a se evita prezența accidentală a produselor și substanțelor neautorizate în agricultura ecologică. Statele membre care decid să facă uz de această posibilitate ar trebui să informeze Comisia și celelalte state membre fără întârziere.

(73)

Etichetarea produselor agricole și a alimentelor ar trebui să facă obiectul normelor generale prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (³⁰) și, în special, obiectul dispozițiilor care vizează prevenirea unei etichetări care ar putea crea confuzie în rândul consumatorilor sau ar putea induce în eroare consumatorii. În plus, în prezentul regulament ar trebui prevăzute dispoziții specifice referitoare la etichetarea produselor ecologice și în conversie. Aceste dispoziții ar trebui să protejeze atât interesele operatorilor, prin faptul că produsele lor sunt corect identificate pe piață, bucurându-se de condiții de concurență loiale, cât și interesele consumatorilor de a putea alege în cunoștință de cauză.

(74)

În consecință, termenii utilizați pentru a indica produsele ecologice ar trebui protejați în toată Uniunea împotriva utilizării acestora în etichetarea produselor neecologice, indiferent de limba utilizată. Protecția respectivă ar trebui aplicată, de asemenea, cuvintelor derivate și diminutivelor obișnuite ale acestor termeni, indiferent dacă sunt folosite independent sau în combinație.

(75)

Alimentele prelucrate ar trebui etichetate ca fiind ecologice doar atunci când toate sau aproape toate ingredientele lor de origine agricolă sunt ecologice. Pentru încurajarea utilizării ingredientelor ecologice, ar trebui, de asemenea, ca, în anumite condiții, să se ofere posibilitatea menționării producției ecologice numai în lista ingredientelor alimentelor prelucrate, în special faptul că alimentele în cauză respectă anumite norme de producție ecologică din prezentul regulament. De asemenea, ar trebui să se stabilească dispoziții speciale de etichetare pentru a oferi operatorilor posibilitatea de a identifica ingredientele ecologice utilizate în produse care constau în principal într-un ingredient care provine din vânătoare sau pescuit.

(76)

Hrana pentru animale prelucrată ar trebui etichetată ca fiind ecologică doar atunci când toate sau aproape toate ingredientele de origine agricolă sunt ecologice.

(77)

Pentru a asigura claritatea pentru consumatorii de pe întreaga piață a Uniunii, utilizarea logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică ar trebui să devină obligatorie pentru toate alimentele ecologice preambalate produse pe teritoriul Uniunii. În plus, ar trebui să fie posibilă utilizarea voluntară a logoului respectiv în cazul produselor ecologice care nu sunt preambalate și care sunt produse în Uniune și în cazul oricăror produse ecologice importate din țări terțe, precum și în scopuri de informare și educaționale. Modelul logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică ar trebui stabilit.

(78)

Totuși, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor în ceea ce privește caracterul ecologic al întregului produs, este oportună limitarea utilizării logoului respectiv la produsele care conțin numai sau aproape numai ingrediente ecologice. Prin urmare, nu ar trebui permisă utilizarea logoului în etichetarea produselor în conversie sau a produselor prelucrate în cazul cărora ingredientele agricole sunt ecologice într-o proporție mai mică de 95 % ca greutate.

(79)

Pentru a se evita orice confuzie posibilă în rândul consumatorilor în privința originii produsului, din UE sau din afara UE, atunci când se utilizează logoul Uniunii Europene pentru producția ecologică, consumatorii ar trebui informați despre locul în care au fost cultivate materiile prime agricole din care este compus produsul. În acest context, ar trebui să fie permisă referirea la acvacultură, în loc de agricultură, pe eticheta produselor obținute din acvacultură ecologică.

(80)

Pentru a se oferi claritate consumatorilor și pentru a se garanta faptul că acestora le sunt comunicate informații adecvate, ar trebui să se delege Comisiei competența de a adopta anumite acte în ceea ce privește stabilirea unor norme suplimentare privind etichetarea produselor ecologice și modificarea listelor de termeni referitori la producția ecologică conținute în prezentul regulament, a logoului Uniunii Europene pentru producția ecologică și a normelor legate de acesta.

(81)

Anumite produse sau substanțe utilizate în produsele de protecție a plantelor sau ca îngrășăminte ar trebui să nu intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament și, prin urmare, în principiu ar trebui să nu facă obiectul normelor din prezentul regulament, inclusiv normele privind etichetarea. Cu toate acestea, dat fiind faptul că produsele și substanțele respective joacă un rol important în agricultura ecologică iar utilizarea lor în producția ecologică face obiectul autorizării în conformitate cu prezentul regulament, dat fiind faptul că în practică au apărut anumite incertitudini în ceea ce privește etichetarea lor, în special în ceea ce privește utilizarea termenilor referitori la producția ecologică, ar trebui clarificat faptul că, atunci când astfel de produse sau substanțe sunt autorizate pentru a fi utilizate în producția ecologică în conformitate cu prezentul regulament, ele pot fi etichetate în mod corespunzător.

(82)

Producția ecologică este credibilă doar dacă este însoțită de verificări și controale eficace în toate etapele producției, prelucrării și distribuției.