Acest studiu de caz fundamentează ce este o procedură de control al dăunătorilor, ce trebuie să conțină o astfel de procedură și cum și cine sunt obligați să o aplice. Responsabilitatea aplicări corecte a acestei proceduri revine producătorului, transportatorului sau comerciantului de produse alimentare chiar dacă există un contract cu o unitate specializată pentru efectuarea operatiunilor DDD.

Aflați cum și de ce într-o unitate care manipulează, produce sau servește alimente, controlul dăunătorilor nu este doar o opțiune bună de igienă – este o obligație legală și un element-cheie al sistemului de siguranță alimentară. Rozătoarele, insectele, păsările sau alte animale nedorite pot fi vectori de boli, surse de contaminare și factori de risc major pentru sănătatea publică.