Hotararea 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale

 

Hotararea 1020/2005 din 2005.09.22
Status: Acte în vigoare
Versiune de la: 16 Iunie 2010
Intră în vigoare:
22 Martie 2006 An

 

Hotararea 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale

Dată act: 1-sept-2005

Emitent: Guvernul

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1

Se aprobă Normele tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2

Prezenta hotărâre intră în vigoare la 180 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 5 alin. (2), art. 25 alin. (2) şi a art. 28 alin. (2) şi (3) din normele tehnice prevăzute la art. 1, care vor intra în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană.

Art. 3

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri Hotărârea Guvernului nr. 760/2001 privind aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 23 august 2001, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Prezenta hotărâre transpune prevederile Directivei 2009/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009 privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 164 din 26 iunie 2009, precum şi prevederile Directivei 2003/40/CE a Comisiei din 16 mai 2003 de stabilire a listei, limitelor de concentraţie şi cerinţelor de etichetare pentru constituenţii apelor minerale naturale, precum şi a condiţiilor de utilizare a aerului îmbogăţit cu ozon pentru apele minerale naturale şi apele de izvor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 126 din 22 mai 2003.

-****-

PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: Ministrul sănătăţii, Gheorghe Eugen Nicolăescu Ministrul economiei şi comerţului, Codruţ Ioan Sereş Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resursele Minerale, Gheorghe Buliga Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Cătălin Florin Teodorescu Ministrul integrării europene, Anca Daniela Boagi

ANEXĂ:

NORME TEHNICE de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 854 din data de 22 septembrie 2005

 

Norme Tehnice din 2005 de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale

Norme Tehnice din 2005 din 2005.09.22
Status: Acte în vigoare
Versiune de la: 16 Iunie 2010

Intră în vigoare:
22 Martie 2006 An

 

Norme Tehnice din 2005 de exploatare si comercializare a apelor minerale naturale

Dată act: 1-sept-2005

Emitent: Guvernul

Art. 1

(1) Prezentele norme tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale, denumite în continuare norme, se aplică apelor extrase de pe teritoriul României, care sunt recunoscute de autoritatea competentă conform legii ca ape minerale naturale şi care respectă prevederile cap. I din anexa nr. 1.

(2) Prezentele norme stabilesc lista constituenţilor din apele minerale naturale, care pot să prezinte un potenţial risc pentru sănătatea publică, valorile limită admise ale acestora, termenul limită pentru introducerea acestor valori şi cerinţele de etichetare pentru anumiţi constituenţi. Aceşti constituenţi trebuie să fie în mod natural prezenţi în apă, iar nu ca rezultat al contaminării sursei.

(3) Prezentele norme reglementează, de asemenea, condiţiile de utilizare a aerului îmbogăţit cu ozon pentru separarea unor compuşi ai fierului, manganului, sulfului şi arsenului din apele minerale naturale sau din apele de izvor şi cerinţele de etichetare pentru apele care au fost supuse unei asemenea tratări.

Art. 2

(1) Prezentele norme se aplică şi apelor minerale naturale extrase de pe teritoriul statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care sunt importate în România, după ce acestea au fost recunoscute ca ape minerale naturale de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale sau de un stat membru al Uniunii Europene.

(2) Apele minerale naturale importate sunt recunoscute ca atare numai dacă autoritatea competentă din ţara de extracţie certifică faptul că îndeplinesc cerinţele prevăzute la cap. I din anexa nr. 1 şi că s-a procedat la controlul permanent al aplicării prevederilor pct. 2 din anexa nr. 2.

(3) Durata de valabilitate a certificării apelor minerale naturale din import este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii.

(4) În cazul în care durata de valabilitate a certificării apelor minerale naturale din import a fost reînnoită până la sfârşitul perioadei prevăzute la alin. (3), nu este necesară o nouă certificare.

Art. 3

În sensul prezentelor norme, autoritatea competentă pentru recunoaşterea apelor minerale naturale este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, denumită în continuare ANRM.

Art. 4

Prezentele norme nu se aplică:

a) apelor care sunt produse medicinale în sensul Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman;

b) apelor minerale naturale utilizate la sursă în scopuri curative în unităţi de tratament balnear;

c) apelor minerale naturale destinate a fi exportate în state care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

Art. 5

(1) Apele minerale naturale prevăzute la art. 1 şi 2 sunt recunoscute de ANRM, care motivează recunoaşterea şi publică lista lor, prin ordin al preşedintelui ANRM, în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) ANRM informează Comisia Europeană asupra cazurilor în care recunoaşterea prevăzută la alin. (1) a fost acordată sau retrasă. Lista apelor minerale naturale recunoscute în Uniunea Europeană se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Art. 6

Pe teritoriul României pot fi comercializate sub denumirea de ape minerale naturale numai apele recunoscute de ANRM sau de autoritatea competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene.

Art. 7

Sursele de ape minerale naturale sunt exploatate şi apele acestora sunt îmbuteliate numai în conformitate cu prevederile anexei nr. 2.

Art. 8

Apa minerală naturală, aşa cum se prezintă la sursă, nu poate face obiectul nici unei tratări sau adăugări, cu excepţia următoarelor proceduri:

a) separarea elementelor instabile, cum sunt compuşii de fier şi de sulf, prin filtrare şi/sau decantare, eventual precedată de oxigenare, astfel încât această tratare să nu aibă ca efect modificarea compoziţiei apei minerale naturale în ceea ce priveşte constituenţii caracteristici care îi conferă proprietăţile;

b) separarea compuşilor din fier, mangan, sulf şi arsen din anumite ape minerale naturale, prin tratamentul cu aer îmbogăţit cu ozon, în măsura în care acest tratament nu afectează compoziţia apei în ceea ce priveşte constituenţii caracteristici care îi conferă proprietăţile şi cu condiţia ca:

(i) tratamentul să respecte condiţiile de utilizare care urmează să fie stabilite de către Comisia Europeană, după consultarea Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară, instituită prin Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare;

(ii) tratamentul să fie notificat Ministerului Sănătăţii şi să facă obiectul unui control specific din partea acestuia;

c) separarea constituenţilor indezirabili, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a) sau b), în măsura în care acest tratament nu modifică compoziţia apei în ceea ce priveşte constituenţii caracteristici care îi conferă proprietăţile şi cu condiţia ca:

(i) tratamentul să respecte condiţiile de utilizare care urmează să fie stabilite de către Comisia Europeană, după consultarea Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară;

(ii) tratamentul să fie notificat Ministerului Sănătăţii şi să facă obiectul unui control specific din partea acestuia;

d) eliminarea totală sau parţială a dioxidului de carbon liber prin procedee exclusiv fizice.

Art. 9

O apă minerală naturală, aşa cum se prezintă la sursă, nu poate face obiectul nici unei alte adăugări decât încorporarea sau reîncorporarea de dioxid de carbon în condiţiile prevăzute la cap. III din anexa nr. 1.

Art. 10

Se interzic orice tratare de dezinfectare, prin orice mijloace s-ar face aceasta, cu excepţia celei prevăzute la art. 9, precum şi adăugarea de elemente bacteriostatice sau orice altă tratare de natură a modifica numărul populaţiei microbiene din apa minerală naturală.

Art. 11

Prevederile art. 8 nu se aplică apelor minerale naturale sau apelor de izvor utilizate pentru fabricarea băuturilor răcoritoare.

Art. 12

(1) Numărul total de colonii revitalizabile dintr-o apă minerală naturală la sursă trebuie să corespundă populaţiei microbiene normale din apă şi să facă dovada existenţei unei protecţii eficiente a sursei împotriva tuturor tipurilor de contaminare. Numărul total de colonii va fi determinat conform prevederilor pct. 3.3 al cap. II din anexa nr. 1.

(2) După îmbuteliere numărul total de germeni nu poate depăşi 100/ml, la o temperatură cuprinsă între 20⁰C - 22⁰C, în 72 de ore, pe agar-agar sau pe un amestec agar-gelatină, şi 20/ml la o temperatură de 37⁰C, în 24 de ore, pe agar-agar. Numărul total de germeni va fi măsurat într-un interval de 12 ore de la îmbuteliere, apa fiind păstrată pe această durată la temperatura de 4⁰C +/- 1⁰C.

(3) La sursă, în mod normal, aceste valori nu trebuie să depăşească 20 germeni/ml, la o temperatură cuprinsă între 20⁰C-22⁰C, în 72 de ore, şi, respectiv, 5 germeni/ml, la o temperatură de 37⁰C, în 24 de ore, cu menţiunea că acestea trebuie considerate valori de referinţă şi nu concentraţii maxime permise.

Art. 13

La sursă şi în timpul comercializării ei o apă minerală naturală nu trebuie să conţină:

a) paraziţi şi microorganisme patogene;

b) Escherichia coli şi alte bacterii coliforme şi streptococi fecali în 250 ml de eşantion examinat;

c) bacterii anaerobe sulfitoreducatoare cu înmulţire prin spori în 50 ml de eşantion examinat;

d) Pseudomonas aeruginosa în 250 ml de eşantion examinat.

Art. 14

(1) Conform art. 8 lit. b), aplicarea tratării apelor minerale naturale cu aer îmbogăţit cu ozon trebuie să fie notificată în prealabil Ministerului Sănătăţii, care se va asigura că:

a) utilizarea unei astfel de tratări trebuie să fie justificată de existenţa în compoziţia apei a unor compuşi de fier, mangan, sulf şi arsen;

b) procesatorul ia toate măsurile necesare pentru a garanta eficienţa şi siguranţa procesului de tratare şi pentru a permite efectuarea verificărilor de către Ministerul Sănătăţii.

(2)Tratarea cu aer îmbogăţit cu ozon a apelor minerale naturale trebuie să se realizeze cu respectarea următoarelor condiţii:

a) compoziţia fizico-chimică a apei minerale naturale în ceea ce priveşte constituenţii caracteristici să nu se modifice prin tratare;

b) apa minerală naturală trebuie să îndeplinească înainte de tratare criteriile microbiologice prevăzute la art. 12 şi 13;

c) tratarea nu va conduce la formarea de reziduuri cu o concentraţie ce depăşeşte limitele maxime admise, prevăzute în anexa nr. 7, şi nici la formarea altor reziduuri cu risc pentru sănătatea publică.

Art. 15

Cu respectarea prevederilor art. 12 şi 13 şi a condiţiilor de exploatare stabilite în anexa nr. 2, în momentul comercializării:

a) numărul total de bacterii dezvoltate într-o apă minerală naturală poate fi doar cel care rezultă din creşterea normală a conţinutului de bacterii pe care l-a avut la sursă;

b) apa minerală naturală nu poate prezenta nici un fel de defect organoleptic.

Art. 16

(1) Apa minerală naturală se îmbuteliază şi se ambalează astfel încât să nu fie permisă modificarea calităţilor sale iniţiale.

(2) Toate recipientele utilizate la ambalarea apelor minerale naturale trebuie să fie prevăzute cu sisteme de închidere, proiectate astfel încât să fie evitată orice posibilitate de alterare sau de contaminare.

(3) Apele minerale naturale vor respecta la momentul ambalării limitele de concentraţie maximă prevăzute la lit. C din anexa nr. 4.

(4) Limitele de concentraţie maxime prevăzute la lit. c) din anexa nr. 4 pentru fluoruri şi nichel se aplică de la 1 ianuarie 2008.

Art. 17

(1) Este interzis transportul apei minerale naturale în recipiente de mare capacitate - vrac, la sfârşitul tratării efectuate potrivit prevederilor art. 8 şi 9 sau înainte de condiţionare.

(2) Apa minerală naturală se transportă numai în recipiente destinate consumatorului final.

Art. 18

(1) Denumirea sub care se comercializează apele minerale naturale este "apă minerală naturală".

(2) În cazul unei ape minerale naturale carbogazoase, definită ca o apă minerală naturală, care, la origine sau după îmbuteliere, degajă în mod spontan şi uşor perceptibil dioxid de carbon, în condiţii normale de temperatură şi presiune, denumirea este, după caz: "apă minerală naturală, natural carbogazoasă", "apă minerală naturală îmbogăţită cu dioxid de carbon de la sursă" sau "apă minerală naturală carbozificată", conform definiţiilor prevăzute la cap. III din anexa nr. 1.

(3) În cazul apelor minerale naturale care au fost supuse metodelor de tratare prevăzute la art. 8 lit. d), denumirea sub care se comercializează este însoţită de sintagma "decarbogazificată integral" sau, după caz, "decarbogazificată parţial".

Art. 19

(1) Etichetarea apelor minerale naturale trebuie să conţină următoarele informaţii obligatorii:

a) menţionarea compoziţiei chimice, precizându-se constituenţii caracteristici;

b) locul unde este exploatată sursa şi numele acesteia;

c) indicarea eventualelor tratări prevăzute la art. 8 lit. b) şi c);

d) apele minerale naturale având o concentraţie de fluor mai mare de 1,5 mg/l vor avea specificat pe etichetă următorul avertisment: "Conţine mai mult de 1,5 mg/l fluor: produs nerecomandat consumului regulat al sugarilor şi copiilor sub 7 ani".

(2) Recipientele apelor minerale naturale care au fost tratate cu aer îmbogăţit cu ozon trebuie inscripţionate pe etichetă, în imediata apropiere a locului unde este menţionată compoziţia chimică a constituenţilor caracteristici, cu următorul text: "Apă supusă unei oxidări cu aer îmbogăţit cu ozon, conform unei tehnologii autorizate".

(3) Avertismentul prevăzut la alin. (1) lit. d) va fi amplasat în imediata apropiere a denumirii comerciale a produsului şi va fi scris cu caractere lizibile şi vizibile, iar în cadrul compoziţiei chimice menţionate pe etichetă potrivit lit. a) se va înscrie în mod obligatoriu conţinutul efectiv de fluor.

Art. 20

(1) O denumire de localitate sau anumiţi termeni toponimici locali pot fi utilizaţi în cadrul denumirii comerciale, cu condiţia ca aceştia să se refere la o apă minerală naturală a cărei sursă este exploatată în locul indicat şi să nu inducă în eroare asupra locului de exploatare a sursei.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte importanţa atribuită denumirii sursei sau a locului ei de exploatare, în toate materialele publicitare referitoare la apa minerală naturală respectivă, indiferent de forma lor.

Art. 21

Este interzisă comercializarea sub mai multe denumiri comerciale a apei minerale naturale provenite din aceeaşi sursă.

Art. 22

(1) Dacă etichetele sau inscripţionările de pe recipientele în care sunt oferite spre vânzare apele minerale naturale includ o denumire comercială diferită de denumirea sursei sau a locului de exploatare a acesteia, numele locului sau al sursei este redat cu caractere având dimensiunea de cel puţin o dată şi jumătate mai mare decât a caracterelor utilizate în denumirea comercială.

(2) [textul din Art. 22, alin. (2) a fost abrogat la 16-iun-2010 de Art. I, punctul 5. din Hotarirea 532/2010]

Art. 23

(1) Pe ambalaje, etichete şi în publicitatea de orice fel este interzisă utilizarea denumirilor, denumirilor brevetate, a mărcilor comerciale sau de fabrică, a ilustraţiilor sau a altor simboluri care sugerează, în cazul unei ape minerale naturale, o caracteristică pe care apa nu o are, în special privind originea sa, data autorizării acesteia, rezultatele analizelor sau orice trimiteri similare la garanţiile de autenticitate.

(2) În cazul apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale, sunt interzise utilizarea denumirilor brevetate, a mărcilor comerciale sau de fabrică, a ilustraţiilor sau a altor simboluri care pot duce la o confuzie cu apa minerală naturală şi, în special, utilizarea denumirii de "apă minerală".

Art. 24

(1) Sunt interzise înscrierea şi utilizarea pe ambalaje, etichete şi în publicitatea de orice fel a indicaţiilor care atribuie unei ape minerale naturale proprietăţi referitoare la prevenirea, tratarea sau vindecarea unor boli umane.

(2) Caracteristicile apelor minerale naturale prevăzute în anexa nr. 3 sunt permise dacă acestea au fost stabilite în baza analizelor fizico-chimice sau, acolo unde este cazul, a unor examene farmacologice, fiziologice şi clinice realizate conform prevederilor pct. 2 al cap. I din anexa nr. 1.

(3) Pe etichete pot fi înscrise indicaţii precum: "stimulează digestia", "poate facilita funcţiile hepato-biliare" sau indicaţii similare, dacă acestea nu contravin principiilor prevăzute la alin. (1) şi sunt compatibile cu cele prevăzute la alin. (2).

Art. 25

(1) Prin ordin al ministrului sănătăţii se adoptă prevederi privind informaţiile de pe ambalaje sau etichete, precum şi publicitare, referitoare la posibilitatea utilizării apelor minerale naturale în alimentaţia sugarilor. Prevederile de acest tip pot viza şi proprietăţile apei care determină utilizarea informaţiilor respective.

(2) Cu privire la aceste prevederi Ministerul Sănătăţii va informa în prealabil statele membre ale Uniunii Europene şi Comisia Europeană.

Art. 26

Termenul "apă de izvor" este rezervat unei ape destinate consumului uman, în stare naturală şi îmbuteliată la sursă, care:

a) satisface condiţiile microbiologice prevăzute la art. 12 şi 13;

b) satisface condiţiile de exploatare prevăzute la pct. 2 şi 3 din anexa nr. 2, care vor fi respectate în totalitate pentru apa de izvor;

c) satisface cerinţele în materie de etichetare prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 20-22 alin. (1);

d) nu a suferit altă tratare decât cele prevăzute la art. 8-11;

d¹) alte tratări pot fi autorizate de către Comisia Europeană;

e) îndeplineşte criteriile de potabilitate prevăzute în legislaţia românească, referitoare la apele potabile.

Art. 27

Orice apă îmbuteliată destinată consumului alimentar, alta decât "apa minerală naturală" sau "apa de izvor", se comercializează sub denumirea de "apă de masă".

Art. 28

(1) ANRM şi/sau Ministerul Sănătăţii şi/sau Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului pot/poate să suspende temporar sau să interzică comercializarea, conform competenţelor, pe teritoriul României a unei ape minerale naturale, atunci când aceasta nu respectă dispoziţiile prezentelor norme sau prezintă un risc pentru sănătatea publică.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) ANRM va informa Comisia Europeană şi statele membre ale Uniunii Europene, indicând motivele care au condus la luarea acestei decizii.

(3) La cererea unui stat membru al Uniunii Europene sau a Comisiei Europene, ANRM furnizează, pentru apele recunoscute pe teritoriul României, toate informaţiile necesare care privesc recunoaşterea apei, precum şi rezultatele controalelor periodice.

Art. 29

Prevederile referitoare la etichetare din prezentele norme se completează în mod corespunzător cu actele normative în vigoare privind etichetarea alimentelor.

Art. 30

(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte:

a) nerespectarea prevederilor art. 7, cu amendă de la 6.000 lei la 20.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 18, 19, 20, 21, 22, 23, ale art. 26 lit. c) şi ale art. 27, cu amendă de la 200 lei la 10.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 8, 9, 10, 12, 13, 15, 16, 17, art. 24 alin. (1) şi (3) şi ale art. 26 lit. a), d) şi e), cu amendă de la 400 lei la 6.000 lei.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către personalul anume împuternicit din cadrul:

a) ANRM, pentru nerespectarea prevederilor alin. (1) lit. a);

b) Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, pentru nerespectarea prevederilor alin. (i) lit. b);

c) Ministerului Sănătăţii, pentru nerespectarea prevederilor alin. (1) lit. c).

(3) în vederea efectuării controalelor oficiale trebuie respectate specificaţiile prevăzute în anexa nr. 6 privind analiza compuşilor prevăzuţi la lit. C din anexa nr. 4.

(4) Dispoziţiile referitoare la contravenţii, prevăzute la alin. (1) şi (2), se completează cu prevederile Odonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 31

Anexele nr. 1 -7 fac parte integrantă din prezentele norme.

-****-

ANEXA Nr. 1: DEFINIŢIA apei minerale naturale

CAPITOLUL I: Definiţie

1.Prin apă minerală naturală se înţelege o apă pură din punct de vedere microbiologic, în sensul art. 12 din norme, care îşi are originea într-un zăcământ/acvifer subteran şi este exploatată prin una sau mai multe emergente naturale ori foraje.

Apa minerală naturală se deosebeşte în mod evident de apa de băut obişnuită prin următoarele caracteristici:

a) natura sa, caracterizată printr-un conţinut specific de săruri minerale dizolvate, oligoelemente sau alţi constituenţi îi, eventual, prin unele efecte asupra sănătăţii;

b) puritatea sa originară, ambele caracteristici fiind menţinute intacte datorită originii subterane a acestei ape care trebuie să fie protejată de poate riscurile de poluare.

2. Caracteristicile prevăzute la pct. 1, care pot conferi apei minerale naturale proprietăţi benefice pentru sănătate, trebuie evaluate:

a) din punct de vedere:

1. geologic şi hidrogeologic;

2. fizic, chimic şi fizico-chimic;

3. microbiologic;

4. dacă este cazul, farmacologic, fiziologic şi clinic;

b) conform cerinţelor enumerate la cap. II;

c) conform metodelor ştiinţifice aprobate de autoritatea competentă.

3. Compoziţia, temperatura şi alte caracteristici ale apei minerale naturale trebuie să rămână stabile în limitele fluctuaţiilor naturale. Acestea nu trebuie să fie afectate de posibilele variaţii ale debitului sursei.

În sensul art. 12 din norme, prin conţinutul microbiologic normal al unei ape minerale naturale se înţelege numărul copulaţiei bacteriene sensibil constant la sursă, anterior oricărei condiţionări, a cărei compoziţie calitativă şi cantitativă, luată în considerare la recunoaşterea acestor ape, este verificată prin analize periodice.

CAPITOLUL II: Cerinţe de aplicare a definiţiei

1. Cerinţe pentru studiile geologice şi hidrogeologice

Cercetarea geologică şi hidrogeologică pentru punerea în evidenţă a apelor minerale naturale se va materializa printr-un raport geologic detaliat asupra condiţiilor hidrogeologice de dezvoltare a acviferului, care trebuie să cuprindă:

1.1.stratigrafia şi tectonica zonei;

1.2.condiţiile hidrogeologice generale ale zonei;

1.3.condiţiile de geneză a apei minerale naturale şi relaţia dintre mineralizaţia acesteia şi litologia acviferului;

1.4.descrierea surselor;

1.5.parametrii hidrogeologici ai surselor;

1.6.delimitarea, conform prevederilor legale, a zonelor de protecţie;

1.7.evaluarea debitelor exploatabile de apă minerală şi a condiţiilor de extragere a acestora, precum şi a rezervelor resurselor, conform legislaţiei în vigoare în domeniul substanţelor minerale utile;

1.8.studiul izotopilor de mediu, acolo unde se consideră necesar;

1.9.hărţi la scară corespunzătoare, cu indicarea amplasării surselor;

1.10.plan de situaţie cu amplasamentul exact al captărilor şi cu indicarea altitudinii acestora, la o scară de cel mult 1:1.000.

2. Cerinţe privind studiile fizice, chimice şi fizico-chimice:

2.1.debitul sursei;

2.2.temperatura apei la sursă şi temperatura mediului ambiant;

2.3.relaţia dintre natura rocilor şi natura şi tipul mineralelor din apă;

2.4.reziduul sec la temperatura de 180⁰C şi 260⁰C;

2.5.conductivitatea electrică sau rezistivitatea, cu specificarea temperaturii în momentul măsurătorii;

2.6.concentraţia ionilor de hidrogen (pH);

2.7.conţinutul în cationi şi anioni;

2.8.conţinutul în substanţe nedisociate;

2.9.conţinutul în elemente-urmă;

2.10.radioactivitatea apei la sursă;

2.11.după caz, determinarea izotopilor din apă, oxigen (O¹⁶-O¹⁸) şi hidrogen (proton, deuteriu, tritiu);

2.12.toxicitatea unor elemente constituente ale apei, ţinând cont de limitele date pentru fiecare.

3. Cerinţe privind analizele microbiologice la sursă:

3.1.demonstrarea absenţei paraziţilor şi a microorganismelor patogene;

3.2. determinarea numărului de germeni ce indică contaminarea cu fecale:

a) absenţa Escherichia coli şi a altor coliformi, la o temperatură de 37⁰C şi 44⁰C, în 250 ml probă;

b) absenţa streptococilor fecali în 250 ml probă;

c) absenţa bacteriilor anaerobe sulfitoreductoare cu înmulţire prin spori în 50 ml probă;

d) Pseudomonas aeruginosa absent în 250 ml probă;

3.3.determinarea conţinutului total în microorganisme formatoare de colonii la 1 ml apă:

a) la o temperatură cuprinsă între 20⁰C şi 22⁰C, în 72 de ore, pe agar-agar sau pe un amestec agar-gelatină;

b) la o temperatură de 37⁰C, în 24 de ore, pe agar-agar.

4. Cerinţe privind examenele clinice şi farmacologice

4.1.Natura examenelor efectuate în conformitate cu metodele recunoscute ştiinţific trebuie să fie adaptată la caracteristicile proprii apei minerale naturale şi la efectele sale asupra organismului uman, cum ar fi: diureza, funcţionarea gastrică sau intestinală, compensarea cerinţelor în substanţe minerale.

4.2.Stabilirea reprezentativităţii numerice şi a concordanţei observaţiilor clinice poate eventual să înlocuiască examenele menţionate la pct. 4.1. În astfel de cazuri acestora li se pot substitui examenele clinice, cu condiţia ca reprezentativitatea numerică şi concordanţa observaţiilor să permită obţinerea aceloraşi rezultate.

CAPITOLUL III: Precizări suplimentare referitoare la apele minerale naturale carbogazoase

Apele minerale naturale carbogazoase îmbuteliate se împart în 3 categorii la care se aplică următoarele definiţii:

a) apa minerală naturală, natural carbogazoasă - apa al cărei conţinut de dioxid de carbon provenind de la sursă este, după o eventuală condiţionare şi după îmbuteliere, acelaşi ca la emergenţă, luându-se în considerare şi impregnarea, acolo unde este cazul, cu o cantitate de dioxid de carbon provenit din acelaşi zăcământ/acvifer, care să compenseze pierderile echivalente rezultate în cursul operaţiunilor amintite, în limitele tehnice uzuale de toleranţă;

b) apa minerală naturală îmbogăţită cu dioxid de carbon de la sursă - apa al cărei conţinut în dioxid de carbon provenind din acelaşi zăcământ/acvifer este, după eventuala condiţionare şi după îmbuteliere, mai mare decât la emergenţă;

c) apa minerală naturală carbogazificată - apa la care s-a adăugat dioxid de carbon de altă origine decât cea din zăcământul/acviferul de provenienţă, dar de uz exclusiv alimentar.

ANEXA Nr. 2: CONDIŢIILE de exploatare, îmbuteliere şi comercializare a apelor minerale naturale

1. Exploatarea unei surse de apă minerală naturală necesită autorizarea din partea ANRM, după ce s-a stabilit că apa respectă prevederile cuprinse la cap. I din anexa nr. 1 la norme.

2. Echipamentele de exploatare, transport, înmagazinare, condiţionare şi îmbuteliere trebuie să fie astfel concepute şi instalate încât să evite posibilitatea oricărei contaminări şi să se conserve proprietăţile de la sursă ale apei.

În acest scop se au în vedere următoarele:

a) sursele de apă minerală naturală trebuie să fie protejate împotriva oricărui fel de poluare;

b) instalaţiile de captare, conductele de aducţiune şi rezervoarele trebuie să fie realizate din materiale adecvate în raport cu apa şi astfel construite încât să prevină orice modificare chimică, fizico-chimică sau microbiologică a apei;

c) condiţiile de exploatare şi instalaţiile de spălare şi îmbuteliere trebuie să întrunească condiţiile de igienă impuse. În mod special, recipientele de îmbuteliere trebuie să fie tratate sau fabricate astfel încât să se evite modificarea calităţii microbiologice, chimice sau fizico-chimice a apei minerale naturale;

d) este interzis transportul apelor minerale naturale în alte recipiente decât cele autorizate pentru distribuire la consumatorul final.

3. Atunci când în timpul exploatării se constată că apa minerală naturală este poluată şi nu mai prezintă caracteristicile microbiologice stabilite la art. 12 din norme, cel care exploatează sursa trebuie să suspende imediat toate operaţiunile de furnizare a apei pentru îmbuteliere, până la eliminarea cauzei poluării şi până când apa va respecta prevederile respective.

4. ANRM efectuează controale periodice pentru a verifica dacă apa minerală naturală pentru care a fost autorizată exploatarea sursei respectă prevederile stabilite la cap. I din anexa nr. 1 la norme, precum şi pe cele menţionate la pct. 2 şi 3.

ANEXA Nr. 3: INDICATORI ŞI CRITERII stabiliţi conform art. 22 din normele tehnice

Menţiunile următoare pot fi înscrise pe eticheta produsului finit - apă minerală naturală: Menţiuni/Criterii

- Oligominerală sau slab mineralizată - conţinutul de săruri minerale, calculat ca reziduu fix total, nu este mai mare de 500 mg/l.

- Foarte slab mineralizată - conţinutul de săruri minerale, calculat ca reziduu fix total, nu este mai mare de 50 mg/l.

- Puternic mineralizată - conţinutul de săruri minerale, calculat ca reziduu fix total, este mai mare de 1.500 mg/l.

- Hidrogencarbonatată - conţinutul de hidrogen-carbonat (HCO3) este mai mare de 600 mg/l.

- Sulfatată - conţinutul de sulfaţi este mai mare de 200 mg/l.

- Clorurată - conţinutul de clor este mai mare de 200 mg/l.

- Calcică - conţinutul de calciu este mai mare de 150 mg/l.

- Magneziană - conţinutul de magneziu este mai mare de 50 mg/l.

- Fluorurată sau conţine fluor - conţinutul de fluor este mai mare de 1 mg/l; vor fi respectate cerinţele de etichetare prevăzute la art. 19 lit. d) din norme.

- Feruginoasă - conţinutul de fier bivalent este mai mare de 1 mg/l.

- Acidulată - conţinutul de dioxid de carbon liber este mai mare de 250 mg/l.

- Sodică - conţinutul de sodiu este mai mare de 200 mg/l.

- Corespunde pentru prepararea alimentelor destinate sugarilor - numai după efectuarea de teste clinice conform pct. 4 al cap. II din anexa nr. 1 la norme şi cu respectarea conţinutului în NO3 prevăzut în anexa nr. 4 la norme.

- Corespunde pentru regim sărac în sodiu - conţinutul de sodiu este mai mic de 20 mg/l.

- Poate avea efect laxativ - numai după efectuarea de teste clinice conform pct. 4 al cap. II din anexa nr. 1 la norme.

- Poate avea efect diuretic - numai după efectuarea de teste clinice conform pct. 4 al cap. II din anexa nr. 1 la norme.

ANEXA Nr. 4: LISTA indicatorilor apei minerale

A.Indicatorii fizico-chimici (la sursă)

Nr. crt.	Indicatorii	Exprimarea rezultatului	Concentraţia maximă admisă (CMA)	Observaţii
1.	Temperatura	0C	-	conform stării naturale a apei
2.	Concentraţia ionilor de hidrogen	unităţi pH	-	conform stării naturale a apei
3.	Conductivitate	S/cm la 200C	-	corespunzător mineralizatiei apei minerale
4.	Cloruri	mg/l	-	conform caracteristicilor specifice ale apei minerale analizate
5.	Sulfaţi	mg/l	-	conform caracteristicilor specifice ale apei minerale analizate
6.	Hidrogencarbonat	mg/l	-	conform caracteristicilor specifice ale apei minerale analizate
7.	Calciu	mg/l	-	conform caracteristicilor specifice ale apei minerale analizate
8.	Magneziu	mg/l	-	conform caracteristicilor specifice ale apei minerale analizate
9.	Sodiu	mg/l	-	conform caracteristicilor specifice ale apei minerale analizate
10.	Potasiu	mg/l	-	conform caracteristicilor specifice ale apei minerale analizate
11.	Fier total	mg/l	-	conform stării naturale a apei
12.	Reziduu sec	mg/l după uscare la - temperatura de1800C sau de 2400C	-	conform caracteristicilor specifice ale apei minerale analizate
13.	Oxigen dizolvat O2	mg/l	-	conform caracteristicilor specifice ale apei minerale analizate
14.	Dioxid de carbon CO2	mg/l	-	conform caracteristicilor specifice ale apei minerale analizate
15.	Hidrogen sulfurat H2S	mg/l	-	conform stării naturale a apei

B.Indicatorii privind puritatea originii apei (la sursă)

Nr. crt.	Indicatorii	Exprimarea rezultatului	Concentraţia maximă admisă (CMA)	Observaţii
16.	Amoniu	mg/l	0,51)	-
17.	Oxidabilitate (KMnO4)	O2mg/l	3	- măsurată la cald, în mediu acid
18.	Zinc	mg/l	5	-
19.	Fenoli (indice de fenol)	g/l	0,5	- exclusiv cei de origine naturală, care nu reacţionează cu clorul
20.	Substanţe tensioactive (care reacţionează cu albastrul de metilen)	lauril sulfat g/l	200	-
21.	Hidrocarburi policiclice aromatice	g/l	0,1	- cu excepţia fluorantrenului
22.	Tetracloretan şi tricloretenă	g/l	10	- suma concentraţiilor compuşilor specificaţi
23.	Trihalometani	g/l	100	suma concentraţiilor compuşilor specificaţi2)
24.	Pesticide şi produse asemănătoare			-
	- pe fiecare component în parte	g/l	0,1
	- suma tuturor componentelor din fiecare clasă	g/l	0,5

¹⁾ Valoare valabilă considerând amoniu ca indicator de poluare a apei din surse de suprafaţă. În condiţiile în care se demonstrează ştiinţific originea endogenă a amoniului, se pot accepta valori de până la 5 mg/l.

²⁾ Compuşii individuali specifici sunt: cloroform, bromoform, dibromoclormetan, bromdiclormetan.

C. Constituenţii prezenţi în mod natural în apele minerale naturale şi limitele maxime a căror depăşire poate constitui un factor de risc pentru sănătatea publică

Nr. crt.	Indicatori	Exprimarea rezultatului	Concentraţia maximă admisă (CMA)1)
25.	Stibiu	mg/l	0,005
26.	Arsen	mg/l	0,01
27.	Bariu	mg/l	1,0
28.	Bor	mg/l	se va stabili2)
29.	Cadmiu	mg/l	0,003
30.	Crom	mg/l	0,05
31.	Cupru	mg/l	1,0
32.	Cianuri	mg/l	0,07
33.	Fluoruri	mg/l	5,03)
34.	Plumb	mg/l	0,01
35.	Manqan	mg/l	0,5
36.	Mercur	mg/l	0,001
37.	Nichel	mg/l	0,020
38.	Nitrati	mg/l	50
39.	Nitriti	mg/l	0,1
40.	Seleniu	mg/l	0,01

¹⁾ În momentul îmbutelierii.

²⁾ Limita maximă pentru bor va fi stabilită de autoritatea naţională competentă, în cazul în care vor fi adoptate norme europene armonizate în acest sens, în conformitate cu acestea.

³⁾ La concentraţii mai mari de 1,5 mg/l se va specifica pe etichetă: "Conţine mai mult de 1,5 mg/l: produs nerecomandat consumului regulat al sugarilor şi copiilor sub 7 ani".

D. Indicatori microbiologici

Nr. crt.	Indicatori	Volumul probei - ml -	Limite admise
41.	Escherichia coli şi alţi coliformi la 370C si 44,50C	250	absent1)
42.	Streptococi fecali	250	absent1)
43.	Bacterii anaerobe sulfitoreducătoare	50	absent1)
44.	Pseudomonas aerupinosa	250	absent1)
45.	Numărul total de bacterii la
	370C	1	202)-53)
	220C	1	1002)-203)

¹⁾ La sursă şi după îmbuteliere.

²⁾ La 12 ore după îmbuteliere.

³⁾ Valori orientative la sursă.

E. Indicatori radioactivi

Calitatea apei din punct de vedere al conţinutului radioactiv se evaluează prin măsurarea activităţii alfa globală şi beta globală. Valorile de referinţă sunt cele prevăzute în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 29 iulie 2002, cu modificările si completările ulterioare.

Indicatori*)	Exprimarea rezultatului	Valori de referinţă
Doza efectivă totală anuală	mSv/an	0,1
Activitate alfa qlobală	Bq/litru	0,1
Activitate beta qlobală	Bq/litru	1,0

*) În cazul în care valorile pentru activitatea alfa şi beta globală (după extragerea contribuţiei potasiului -40) sunt mai mari decât valorile de referinţă, se trece la identificarea radionuclizilor naturali (radiu -226 şi radiu -228) şi apoi a celor artificiali (cesiu -137 şi stronţiu -90), conform Hotărârii Guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitara şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile. Prezenţa radionuclizilor artificiali nu este permisă în apa minerală naturală, apa de izvor sau apa de masă îmbuteliată.

ANEXA Nr. 5: TIPURI de control al sursei

	Frecvenţa
	zilnic	săptămânal	lunar	trimestrial	semestrial	anual1)	ocazional
Tip de analiză	Temperatura Conductivitate - pH	- co2 - HCO3 - oxigen dizolvat (pentru ape necarbogazoase)	- Nitrati - Nitriţi - Amoniu - Fier (pentru ape carbogazoase) Lit. D din anexa nr. 4 la norme (nr. crt. 41 si 45)	Lit. D din anexa nr. 4 la norme	Lit. A din anexa nr. 4 la norme	Lit. B, C şi E din anexa nr. 4 la norme	În cazul apariţiei unor fenomene de poluare accidentală. Frecvenţa şi tipul de analize vor fi stabilite în funcţie de situaţie şi se vor executa pe toată perioada de timp până când parametri în cauză vor reintra în normele de conţinut legale şi caracteristice apei.

¹⁾ Prelevarea se va face concomitent cu una dintre prelevările pentru controlul semestrial.

ANEXA Nr. 6: CARACTERISTICILE

performanţelor pentru analiza constituenţilor prevăzuţi la lit. C din anexa nr. 4^*) la norme

Constituenţi	Acurateţea valorii parametrului (%)1)	Precizia valorii parametrului (%)2)	Limita de detecţie a valorii parametrului (%)3)	Menţiuni
Stibiu (Sb)	25	25	25
Arsen (As)	10	10	10
Bariu (Ba)	25	25	25
Bor (B)				Vezi lit. C din anexa nr. 4 la norme
Cadmiu (Cd)	10	10	10
Crom (Cr)	10	10	10
Cupru (Cu)	10	10	10
Cianuri (CN)	10	10	10	4)
Fluoruri (F)	10	10	10
Plumb (Pb)	10	10	10
Mangan (Mn)	10	10	10
Mercur (Hg)	20	10	20
Nichel (Ni)	10	10	10
Nitrati (NO3)	10	10	10
Nitriti (NO2)	10	10	10
Seleniu (Se)	10	10	10

*) Metodele analitice pentru măsurarea constituenţilor prevăzuţi la lit. C din anexa nr. 4 la norme trebuie să aibă capacitatea de a măsura cel puţin concentraţiile egale cu valoarea parametrică, cu acurateţea, precizia şi limita de detecţie specificate. Indiferent de sensibilitatea metodei de analiză utilizate, rezultatul va fi exprimat utilizându-se cel puţin acelaşi număr de zecimale ca pentru limita maximă prevăzută la lit. C din anexa nr. 4 la norme.

¹⁾ Acurateţea reprezintă eroarea sistematică, fiind diferenţa dintre valoarea medie a unui mare număr de măsurători repetate şi valoarea exactă.

²⁾ Precizia este eroarea întâmplătoare şi se exprimă în general ca deviaţie standard (în cadrul unui lot sau între loturi) pentru o probă în raport cu media.

Precizia acceptabilă este egală cu de două ori deviaţia standard.

³⁾ Limitele de detecţie sunt:

- de trei ori deviaţia standard relativă în cadrul unui lot de probe naturale cu o concentraţie scăzută a parametrului; sau

- de cinci ori deviaţia relativă standard în limitele unei probe blanc.

⁴⁾ Metoda ar trebui să permită determinarea cantităţii totale de cianură sub toate formele sale.

ANEXA Nr. 7: LIMITE MAXIME ADMISE

pentru reziduurile rezultate din tratarea cu aer îmbogăţit cu ozon a apelor minerale naturale si a apelor de izvor

Reziduuri după tratare	Limita maximă*) (g/L)
Ozon dizolvat	50
Bromati	3
Bromoformi	1

^*) Respectarea limitelor maxime se monitorizează de Ministerul Sănătăţii la momentul îmbutelierii sau al altei forme de împachetare pentru punerea în consum a apelor minerale.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 854 din data de 22 septembrie 2005

 

Descărcă textul

Poți descărca textul prezent, sau întreg textul dacă acesta are dimensiuni mai mari, folosind butonul de mai jos. 

 

---

Informații importante despre acest subiect sunt și în: