Hotararea 971/2023 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile

 

Hotararea 971/2023 din 2023.10.18
Status: Acte în vigoare
Versiune de la: 18 Octombrie 2023

Intră în vigoare:
7 Noiembrie 2023 An

 

Hotararea 971/2023 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile

Dată act: 12-oct-2023

Emitent: Guvernul

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 21 alin. (2) şi al art. 23 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1

Se aprobă Normele de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2

(1) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă următoarele acte normative:

a) Hotărârea Guvernului nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 26 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 341/2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 1 martie 2007;

c) Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului şi pădurilor nr. 299/638/2010 privind aprobarea Metodologiei de acordare a derogărilor pentru parametrii chimici, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 4 mai 2010.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, art. 7 lit. e), f), g), h), k) şi n) din Hotărârea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 1 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

(3) Începând cu data de 1 iulie 2027 se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, iar până la această dată autoritatea competentă de gospodărire a apelor va realiza, potrivit prevederilor art. 7 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman, evaluarea şi gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman.

Art. 3

Prezenta hotărâre intră în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

-****-

PRIM-MINISTRU

ION-MARCEL CIOLACU

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

Marian Neacşu

Ministrul sănătăţii,

Alexandru Rafila

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Dan-Ştefan Chiru,

secretar de stat

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei,

Adrian-Ioan Veştea

Ministrul afacerilor externe,

Luminiţa-Teodora Odobescu

ANEXĂ:

Normele de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 940 din data de 18 octombrie 2023

 

Norma din 2023 de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile

Norma din 2023 din 2023.10.18
Status: Acte în vigoare
Versiune de la: 21 Decembrie 2023
Intră în vigoare:
7 Noiembrie 2023 An

 

Norma din 2023 de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile

Dată act: 12-oct-2023

Emitent: Guvernul

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1

Prezentele norme de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei potabile, denumite în continuare, norme, se aplică:

a) sistemelor publice sau private de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei;

b) instalaţiilor de îmbuteliere a apei potabile;

c) instalaţiilor de fabricare a gheţii pentru consum uman din apă potabilă;

d) apei potabile folosite în industria alimentară;

e) fântânilor publice de apă potabilă pentru folosinţă publică sau comercială.

Art. 2

Pentru aplicarea prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează:

a) autorizare sanitară - potrivit definiţiei prevăzute la art. 1 lit. f) din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

b) autorizaţia sanitară de funcţionare - actul eliberat de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, potrivit definiţiei prevăzute la art. 1 lit. g) din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1030/2009 cu modificările şi completările ulterioare;

c) autorizaţia sanitară cu derogare - actul tehnic şi juridic eliberat de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, prin care sunt stabilite condiţiile de funcţionare şi parametrii pentru un sistem de aprovizionare cu apă pe perioada unei derogări, potrivit prevederilor art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman;

d) apa de masă - apa potabilă îmbuteliată, comercializată în sticle, cutii sau alte recipiente închise ermetic şi care îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 11 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, a cărei calitate este conformă cu cerinţele actului normativ menţionat şi care provine din resurse de mediu specifice şi nu poate proveni din reţeaua de distribuţie a unui sistem de alimentare cu apă a unei regiuni;

e) consumator - persoana care primeşte apă potabilă distribuită de un furnizor de apă potabilă;

f) derogare - aprobarea utilizării de apă destinată consumului uman care prezintă depăşiri ale valorilor stabilite pentru parametrii chimici prevăzuţi în tabelul B din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023;

g) dezinfecţie - procedeul prin care sunt eliminate sau inactivate microorganismele patogene din apă, astfel încât aceasta să corespundă cerinţelor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023;

h) inspecţia sanitară - potrivit definiţiei prevăzute la art. 1 lit. a) din Normele privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Sanitare de Stat, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 824/2006 cu modificările şi completările ulterioare;

i) monitorizare operaţională - programul de monitorizare a calităţii apei potabile realizat de către furnizorul de apă;

j) monitorizare de audit - programul de monitorizare a calităţii apei potabile efectuat de către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;

k) parametru - un microorganism sau o substanţă prevăzută în tabelele A, A1, B, D şi E din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 şi cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (7) din acelaşi act normativ;

l) parametru indicator - o caracteristică, un element, un microorganism sau o substanţă prevăzută în tabelul C din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, pe baza căruia se determină modul de funcţionare a instalaţiilor de producţie şi distribuţie a apei destinate consumului uman şi se evaluează calitatea apei potabile, cu rol în identificarea deficienţelor din procesul de tratare a apei şi instituirea măsurilor de corecţie;

m) punct de amestec - locul în care apa tratată în scopul potabilizării, provenind din două sau mai multe surse, este combinată în condiţii tehnic controlate;

n) planul de siguranţă a apei - cadrul de identificare a pericolelor, de evaluare a riscurilor şi de management al riscului, împreună cu măsuri de control, de monitorizare, planuri pentru incidente şi situaţii de urgenţă şi procedurile aferente, întocmit şi implementat în vederea furnizării unei ape sigure pentru consumul uman, astfel cum este prevăzut în Ordinul ministrului sănătăţii, al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 2.721/2.551/2.727/2022 privind aprobarea Cadrului general pentru planurile de siguranţă a apei, precum şi pentru stabilirea responsabilităţilor autorităţilor competente şi ale producătorilor şi/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea şi avizarea planurilor de siguranţă a apei;

o) supravegherea sanitară - procesul de monitorizare, evaluare, expertiză sanitară şi colectare sistematică de date cu privire la sistemele de producţie şi/sau distribuţie a apei potabile, precum şi controlul de laborator al calităţii apei potabile;

p) referat tehnic - documentul întocmit de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în urma documentaţiei depuse de către furnizorul de apă, care stă la baza procedurii de acordare a derogării;

q) incident - eveniment sau situaţie imprevizibilă sau neaşteptată care poate cauza o calitate slabă a apei potabile şi un risc pentru sănătatea umană;

r) zona de aprovizionare - o zonă geografică determinată în care apa destinată consumului uman provine din una sau mai multe surse şi în care calitatea apei poate fi considerată aproximativ uniformă;

s) rezervorul de înmagazinare - orice construcţie, alta decât cea aflată în incinta staţiei de tratare, în care apa potabilă este stocată în scopul satisfacerii unei cerinţe de apă variabilă în timp; în cazul în care apa este înmagazinată şi stocată într-o construcţie care cuprinde mai mult de un singur compartiment şi fiecare compartiment are intrare şi ieşire proprii, iar compartimentele nu sunt conectate hidraulic între ele, construcţia constituie rezervor de înmagazinare separat, iar în cazul în care compartimentele sunt conectate hidraulic, construcţia constituie rezervor de înmagazinare individual;

ş) fântâna publică de apă potabilă - construcţia amplasată pe domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale, sub forma unui puţ săpat sau forat până la nivelul unui acvifer de apă, care serveşte la alimentarea cu apă a populaţiei şi care este destinată băutului, preparării hranei ori pentru alte scopuri casnice; finanţarea monitorizării calităţii apei potabile distribuite prin fântâna publică se asigură de către autorităţile administraţiei publice locale, urmând ca aceasta să suporte costurile aferente reactivilor, să asigurare conformarea la parametrii de calitate şi avertizarea în cazul neconformării la parametrii de calitate pentru fântâna publică;

t) fântâna individuală de apă potabilă - construcţia amplasată pe proprietatea privată a unei persoane fizice, sub forma unui puţ săpat sau forat până la nivelul unei rezerve de apă, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, deservind una sau mai multe gospodării.

CAPITOLUL II: Monitorizarea calităţii apei potabile

Art. 3

Apa potabilă trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (1) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023;

Art. 4

(1) La ieşirea din rezervorul de înmagazinare valorile pentru parametrii E. Coli, enterococi şi bacterii coliforme din probele prelevate trebuie să fie corespunzătoare cu cele prevăzute în tabelele A şi C din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023.

(2) Apa potabilă trebuie să nu fie agresivă, respectiv să nu solubilizeze minerale conţinute în materialele cu care vine în contact şi, de asemenea, trebuie să nu producă un efect de coroziune a conductelor, fie prin lipsa completă a sărurilor minerale, fie printr-un exces de săruri minerale dizolvate, în special cloruri şi sulfaţi. Apa agresivă şi/sau corozivă reprezintă un risc de alterare a calităţii apei potabile prin mobilizarea substanţelor cu impact asupra sănătăţii din materialele care vin în contact cu apa potabilă;

Art. 5

Furnizorii de apă identifică şi delimitează zonele de aprovizionare cu apă, respectiv teritoriile în care calitatea apei potabile nu se modifică semnificativ, astfel încât monitorizarea calităţii apei prelevate dintr-un punct al acestui teritoriu să fie reprezentativă pentru întreaga zonă.

Art. 6

(1) Furnizorii de apă întocmesc sau, după caz, revizuiesc în ultimul trimestru al anului în curs, pentru anul următor, dosarul cu schema zonelor de aprovizionare din teritoriul lor de distribuţie, conform următoarelor cerinţe:

a) înregistrarea zonelor de aprovizionare se face ţinându-se seama de tipul de sursă de distribuţie: ieşirea din staţia de tratare, staţia de pompare, rezervor;

b) numărul de locuitori ai unei zone de aprovizionare se estimează după rezidenţa permanentă;

c) se identifică primele teritorii aprovizionate din surse unice; aceste teritorii se înregistrează ca o singură zonă de aprovizionare;

d)zona de aprovizionare în care apa potabilă provine din una sau din mai multe surse de distribuţie este subdivizată în zone de aprovizionare separate, dacă există diferenţe semnificative în calitatea apei din teritoriu;

e) în teritoriile în care variaţiile de calitate sunt complexe sau dacă apa distribuită provine prin transfer dintr-un număr de surse potenţiale, zona de aprovizionare este delimitată prin referire la graniţe convenţionale geografice sau la caracteristici comune ale sistemului de distribuţie.

(2) Dosarul prevăzut la alin. (1) serveşte la întocmirea şi/sau adaptarea planurilor de siguranţă ale apei astfel cum sunt definite la art. 2 lit. n) din prezentele norme, precum şi la documentaţia necesară autorizării sanitare sau obţinerii vizei anuale;

Art. 7

(1) Verificarea calităţii apei potabile se realizează conform programelor de monitorizare prevăzute în tabelele 1-7 din anexa nr. 1 la prezentele norme şi a art. 4 şi anexei nr. 2 din Legea nr. 301/2015 privind stabilirea cerinţelor de protecţie a sănătăţii populaţiei în ceea ce priveşte substanţele radioactive din apa potabilă;

(2) Programele de monitorizare se întocmesc până la finalul anului în curs pentru anul următor de către furnizorul de apă şi se supun avizării direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

(3)Punctele de prelevare a probelor de apă sunt stabilite de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti împreună cu furnizorul de apă şi sunt comunicate de către furnizor autorităţii administraţiei publice locale.

(4) Prin monitorizarea operaţională se verifică periodic calitatea organoleptică, microbiologică şi chimică a apei potabile produse şi distribuite şi eficienţa procedeelor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor prevăzuţi în art. 5 şi tabelele A, B, C şi E din anexa nr. 1 a Ordonanţei Guvernului nr. 7/2023.

(5) Prin monitorizarea de audit se verifică dacă apa potabilă corespunde cerinţelor de calitate şi specificaţiilor pentru toţi parametrii prevăzuţi la art. 5 şi anexa nr. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, inclusiv pentru parametrii suplimentari pentru care a fost luată decizia de monitorizare de către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi pentru parametrii prevăzuţi în anexele 1-3 la Legea nr. 301/2015.

Art. 8

(1) Furnizorii de apă prelevează şi analizează un număr de probe de apă din fiecare zonă de aprovizionare, potrivit programului de prelevare şi analiză prevăzut în tabelele 1, 3 şi 5, după caz, din anexa nr. 1 la prezentele norme, sau, dacă nu au capacitate proprie de analiză, încheie un contract cu un laborator înregistrat la Ministerul Sănătăţii în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 764/2005 pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătăţii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare;

(2) Furnizorii de apă trebuie să asigure prelevarea şi analizarea unei probe de apă de la ieşirea din fiecare rezervor de înmagazinare în funcţiune, pentru a verifica conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme, E. coli, enterococi, turbiditate şi dezinfectantul rezidual după fiecare golire, curăţare şi dezinfecţie şi ori de câte ori apare o neconformitate în calitatea apei. În plus, frecvenţa de prelevare este stabilită de furnizorii de apă în funcţie de capacitatea rezervorului şi numărul de consumatori aprovizionaţi;

(3) Utilizarea cisternelor pentru aprovizionarea cu apă potabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) efectuarea spălării, curăţării şi dezinfecţiei înaintea umplerii pentru distribuţie de către deţinătorul cisternei;

b) utilizarea de cisterne confecţionate din materiale notificate/avizate sanitar pentru utilizare în contact cu apa potabilă şi folosite exclusiv pentru transportul apei potabile;

c) umplerea cisternei cu apă provenită doar din sisteme de producere şi distribuţie a apei potabile autorizate sanitar, monitorizată corespunzător şi fără neconformităţi de calitate înregistrate;

(4) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti prelevează şi analizează un număr de probe de apă din fiecare zonă de aprovizionare, precum şi de la producătorii de apă de masă sau de la întreprinderile cu profil alimentar care folosesc apă din foraje proprii, conform programului de prelevare şi analiză prevăzut în tabelele 2, 4 şi 6 din anexa nr. 1 la prezentele norme.

Art. 9

(1) În cadrul monitorizării operaţionale, respectiv planurilor de siguranţă a apei, furnizorii de apă vor efectua monitorizări suplimentare pentru orice parametru, organism ori substanţă în situaţia în care există informaţii că acel element, microorganism sau substanţă, singur sau în combinaţie, conduce la furnizarea unei ape care nu corespunde cerinţelor art. 4 şi 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023;

(2) Planurile de siguranţă a apei sunt întocmite de furnizorii de apă şi avizate de direcţiile de sănătate publică în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii, al ministrului mediului apelor şi pădurilor şi al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 2721/2551/2727/2022.

(3) În cazul unor incidente datorate depăşirii valorilor stabilite pentru parametrii de calitate ai apei potabile, direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti impune furnizorului de apă frecvenţa de monitorizare pentru parametrul/parametrii respectivi, în funcţie de gravitatea riscului asupra sănătăţii, frecvenţă ce va fi menţinută până la stingerea incidentului şi restabilirea calităţii apei potabile ca urmare a aplicării măsurilor corespunzătoare;

Art. 10

(1) În cazul în care există dovezi care atestă prezenţa în apă a unor substanţe sau microorganisme care nu au fost stabilite ca parametri în conformitate cu anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 pe teritoriul unui judeţ ori a municipiului Bucureşti sau unei părţi a acestuia, şi care pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană, direcţia de sănătate publică a judeţului respectiv sau a municipiului Bucureşti decide efectuarea unei monitorizări suplimentare.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti după caz, informează Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică asupra deciziei, în vederea aprobării parametrilor suplimentari potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023.

(3) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti poate efectua analize suplimentare şi investigaţii în caz de situaţii cu risc asupra sănătăţii precum incidente, accidente de poluare, calamităţi naturale ori situaţii speciale, în cazul depăşirii valorilor unor parametri cu impact asupra sănătăţii.

Art. 11

(1) Anual, furnizorii de apă întocmesc programul de monitorizare şi asigură prelevarea numărului de probe aferent monitorizării operaţionale prevăzut în tabelul 1 din Secţiunea 1 a anexei nr. 1 la prezentele norme, pentru analiza parametrilor prevăzuţi în respectivul tabel.

(2) Furnizorii de apă pot reduce, cu aprobarea direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, numărul de probe de prelevat pentru un parametru/mai mulţi parametri din cei prevăzuţi în anexa nr. 1 Tabelele B şi C din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, faţă de numărul standard prevăzut în tabelul 1 din Secţiunea 1 a anexei nr. 1 la prezentele norme, dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile:

a) evaluarea riscurilor realizată de furnizorul de apă nu a identificat riscuri semnificative care pot determina o creştere a concentraţiei parametrului respectiv;

b) parametrul respectiv a fost monitorizat cu frecvenţa prevăzută în normele în vigoare pentru o perioadă de minimum 3 ani;

c) rezultatele obţinute la analiza probelor prelevate în perioada prevăzută la lit. b), de la punctele de prelevare reprezentative pentru întreaga zonă de aprovizionare sunt toate mai mici de 60% din valoarea parametrului prevăzută în Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023;

d) pentru furnizorii de apă care produc între 10 şi 100 mc/zi, frecvenţa de prelevare pentru parametrii din categoria B poate fi redusă de la o dată pe an la o dată la doi ani, numai în situaţia în care 2 ani consecutivi toţi parametrii sunt conformi cu valorile din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 şi frecvenţa de prelevare a fost respectată; această reducere nu se mai aplică în condiţiile în care este integrată o nouă sursă de apă în sistemul de aprovizionare sau se efectuează modificări ale sistemului respectiv, potrivit prevederilor notei 5 din finalul tabelului 1 din cap. II al anexei nr. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023;

(3) Pentru parametrii E. coli, enterococi, bacterii coliforme, clostridiun perfringens şi număr de colonii la 22 şi 37 de grade C nu pot fi aplicate reduceri ale frecvenţei de monitorizare.

(4) În cazul în care un anumit procedeu de tratare este utilizat numai pe o perioadă a anului, numărul minim de probe care trebuie prelevat de la ieşirea din staţia de tratare va fi calculat proporţional cu numărul de zile din anul respectiv în care procedeul a fost aplicat şi în raport cu numărul standard. În cazul parametrului microcistina LR numărul de probe este stabilit prin ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor prevăzut la art. 23 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023.

Art. 12

Prelevarea, conservarea, transportul, păstrarea şi identificarea probelor de apă potabilă se realizează potrivit prevederilor ghidului prevăzut în cap. IV al anexei nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 precum şi potrivit prevederilor cap. III din prezentele norme;

Art. 13

(1) Monitorizarea calităţii apei potabile se realizează numai de către laboratoare înregistrate la Ministerul Sănătăţii, potrivit procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătăţii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 764/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Ministerul Sănătăţii postează pe site-ul propriu lista laboratoarelor înregistrate pentru prelevarea şi analizarea probelor de apă potabilă, în vederea realizării programului de monitorizare a calităţii apei potabile, şi o actualizează cu ocazia fiecărei noi înregistrări.

Art. 14

(1) Laboratoarele prevăzute la art. 13 alin. (1) trebuie să transmită rezultatele analizelor în maximum 10 zile calendaristice de la data emiterii buletinelor de analiză, atât direcţiei de sănătate publică, cât şi furnizorului de apă; transmiterea acestora se face în maxim 24 de ore, în cazul în care rezultatele analizelor indică neconformităţi la parametrii prevăzuţi în Tabelele A, A1, B şi D din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 7;

(2) Transferul de date între laboratoare şi direcţiile de sănătate publică se poate realiza şi în format electronic.

(3)Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti transmite furnizorilor de apă rezultatele analizelor care se efectuează în laboratoarele proprii; furnizorii informează cel puţin anual unităţile administrativ-teritoriale şi populaţia deservită cu privire la rezultatele monitorizării operaţionale a calităţii apei potabile;

Art. 15

(1)Furnizorii de apă suportă costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă potabilă pentru monitorizarea operaţională şi de audit, iar costurile pentru monitorizarea realizată de către laboratoarele direcţiilor de sănătate publică şi ale Institutului Naţional de Sănătate Publică, denumit în continuare INSP, şi modalităţilor de plată sunt stabilite potrivit prevederilor Listei tarifelor pentru prestaţiile în domeniul sănătăţii publice efectuate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi de către INSP, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 2459/2022 privind aprobarea, cu modificările ulterioare.

(2) În cadrul monitorizării calităţii apei potabile, direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi furnizorii de apă pot analiza, prin laboratoarele INSP, acei parametri pentru care nu există capacitate de analiză proprie. r) zona de aprovizionare este o zonă geografică determinată în care apa destinată consumului uman provine din una sau mai multe surse şi în care calitatea apei poate fi considerată aproximativ uniformă;

Art. 16

(1) Furnizorul de apă trebuie să păstreze registrele de analize astfel încât să se poată stabili că la fiecare dintre probele prelevate au fost îndeplinite condiţiile necesare de prelevare, manipulare, transport, conservare şi analiză a probelor de apă potabilă în caz de neconformităţi ori incidente, cât şi pentru analiza tendinţei valorilor parametrilor de calitate ai apei potabile.

(2) Registrele de analiză se păstrează pentru o perioadă de minim 5 ani.

CAPITOLUL III: Prelevarea şi analiza probelor de apă precum şi evaluarea şi gestionarea riscurilor

Art. 17

Probele de apă trebuie prelevate din puncte de prelevare stabilite în concordanţă cu punctele de conformitate prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, uniform distribuite în spaţiu şi în timp pe perioada unui an, cu excepţia parametrilor a căror concentraţie în apa potabilă suferă o variaţie sezonieră.

Art. 18

În stabilirea punctelor de prelevare a probelor de apă şi a distribuţiei prelevărilor, astfel încât acestea să fie reprezentative pentru calitatea apei furnizată pe întreg parcursul unui an, direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi furnizorii de apă iau în considerare următoarele criterii:

a) variaţiile climatice sezoniere precum perioadele cu precipitaţii abundente ori perioadele secetoase şi/sau pericolele identificate în cadrul evaluării riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare;

b) numărul de probe de prelevat, conform programului de monitorizare stabilit în funcţie de volumul de apă produs zilnic într-o zonă de aprovizionare cu apă, exprimat în mc;

c) identificarea de către furnizorii de apă, în cadrul planurilor de siguranţă a apei, a parametrilor pentru care se constată nerespectarea valorilor stabilite potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2023 şi pentru care există riscul afectării sănătăţii populaţiei, întrucât depăşirile se datorează unei surse de poluare sau compoziţiei solului;

d) evaluarea de risc realizată de furnizorii de apă pentru sistemul de distribuţie în cadrul Planului de Siguranţă a Apei, denumit în continuare PSA stabileşte punctele critice şi frecvenţa de recoltare a probelor de apă, în funcţie de: tipul procesului tehnologic de tratare, materialele din care sunt confecţionate conductele, vechimea reţelei, complexitatea reţelei, numărul şi localizarea avariilor înregistrate, punctele de consum care înregistrează discontinuităţi în distribuţia apei, volumul de apă distribuit, variaţiile de presiune a apei distribuite şi numărul consumatorilor.

e) măsurile pentru reducerea sau eliminarea riscului de nerespectare a valorilor parametrilor precum: măsuri de eliminare a poluării sursei de apă şi tehnici adecvate de tratare care să modifice natura sau proprietăţile apei înainte să fie furnizată, înlocuirea materialelor utilizate în contact cu apa din sistemul de aprovizionare cu materiale notificate/avizate sanitar.

f) perioada în care s-au înregistrat valori crescute ale parametrilor de calitate ai apei potabile;

g) baza de date existentă din istoricul monitorizării sistemului de aprovizionare sau datele din literatura de specialitate în cazul parametrilor nou identificaţi, pentru care nu există o bază de date;

h) existenţa focarelor de boli cu transmitere hidrică în comunităţile din zona de aprovizionare cu apă;

i) unităţi publice cu consumatori sensibili precum spitale, cămine de bătrâni, centre pentru persoane cu dizabilităţi, centre de plasament.

Art. 19

(1) Calitatea apei potabile se verifică în punctele de prelevare şi în orice alt punct stabilit conform prevederilor prezentelor norme;

(2) Punctele de prelevare trebuie să asigure corespondenţa cu punctele de conformitate prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 şi să fie localizate în aval de toate procedeele de tratare, inclusiv de punctele de amestec, astfel încât să asigure o probă reprezentativă pentru calitatea apei în reţeaua de distribuţie sau pentru calitatea apei de masă îmbuteliate;

(3) Ieşirea din staţia de tratare trebuie prevăzută cu robinete metalice, proiectate şi realizate astfel încât să asigure cerinţele de igienă pentru prelevare, fără completări sau inserţii şi care sunt făcute din materiale notificate/avizate sanitar pentru a fi folosite în contact cu apa potabilă.

(4) În situaţia în care un serviciu public de apă primeşte apă tratată de la un furnizor de apă, pentru a garanta calitatea apei distribuite, furnizorul de apă adaugă în programul propriu de monitorizare un număr de probe de analizat la ieşirea din staţia de tratare şi la punctul operaţional de transfer, calculat în funcţie de volumul de apă transferat, conform tabelului 1 din anexa nr. 1 la prezentele norme;

(5) În situaţia în care există furnizori de apă care deţin doar segmentul de captare şi tratare a apei potabile, iar distribuţia aparţine altor furnizori care aprovizionează zone din acelaşi judeţ sau din alte judeţe, furnizorul care tratează apa, va realiza un program de monitorizare operaţională a calităţii apei la ieşirea din staţia de tratare, constând în jumătate din numărul de probe prevăzut în tabelul nr. 1 din anexa nr. 1 la prezentele norme, calculat în funcţie de volumul de apă produs, în timp ce furnizorul/furnizorii care distribuie apa vor realiza programul de monitorizare operaţională conform tabelului nr. 1, calculat în funcţie de volumul de apă distribuit;

(6) Pentru realizarea programului de monitorizare de audit şi a monitorizării suplimentare, prelevarea probelor de apă se face de către asistenţii de igienă instruiţi în acest sens, sau de personalul de laborator din cadrul direcţiei de sănătate publică sau din laboratoarele înregistrate la Ministerul Sănătăţii pentru a efectua prelevarea şi analiza probelor de apă potabilă, iar pentru monitorizarea operaţională prelevarea se realizează de către personalul de laborator din laboratorul propriu al furnizorului de apă sau laboratorul cu care furnizorul de apă a încheiat contract.

Art. 20

(1) Cu excepţia apei distribuite din cisternă, la propunerea furnizorului de apă, direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti poate aproba prelevarea de probe din alte puncte ale sistemului de aprovizionare sau de la ieşirea din staţia de tratare dacă, furnizorul de apă demonstrează că nu există modificări nefavorabile ale valorilor măsurate ale parametrilor în cauză. Alegerea punctelor de prelevare, altele decât cele prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 se fundamentează în planurile de siguranţă a apei;

(2) În cazul monitorizării de audit, probele se prelevează numai din punctele de prelevare stabilite în conformitate cu art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023;

(3) Pentru parametrii microbiologici prevăzuţi în tabelul A din anexa nr. 1 a Ordonanţei Guvernului nr. 7/2023, cel puţin 75% din probele monitorizării operaţionale se prelevează de la punctele prevăzute la art. 6 alin. (1) din acelaşi act normativ;

(4) În cazul parametrului nitriţi, jumătate din probele monitorizării operaţionale se prelevează de la ieşirea din staţia de tratare şi jumătate de la robinetele din reţeaua de distribuţie, stabilite ca puncte de prelevare. Formula nitraţi/nitriţi se calculează pe baza rezultatelor analizei efectuate din aceeaşi probă de apă.

(5) Direcţia de sănătate publică poate impune furnizorului de apă monitorizări suplimentare şi/sau procedee suplimentare de tratare a oricărui alt parametru identificat în evaluarea riscurilor din bazinul hidrografic aferent captării sau din sistemul de aprovizionare, atât în punctele de monitorizare stabilite în programele de monitorizare, cât şi din orice alt punct decât cele stabilite, după caz.

(6) În situaţia în care se identifică, pe baza evaluării riscurilor din bazinul hidrografic sau din sistemul de distribuţie un risc de afectare a calităţii apei potabile şi/sau un risc asupra sănătăţii populaţiei aprovizionate produs de o substanţă sau compus care nu este inclusă în Anexa nr. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti informează Ministerul Sănătăţii şi INSP şi solicită stabilirea unei valori pentru parametrul identificat. După aprobarea parametrului suplimentar conform art. 5 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti impune monitorizarea parametrului respectiv, conform unui calendar stabilit prin consultarea cu INSP;

Art. 21

(1) În cazul în care distribuţia apei potabile se face din cisternă, probele de apă vor fi prelevate în punctul de curgere a apei din cisternă.

(2) În cazul în care în sistemul de aprovizionare cu apă sunt intermitenţe în distribuţie sau întreruperi ocazionale ale apei la consumator, probele de apă vor fi prelevate de către furnizorul de apă cu o frecvenţă mai mare decât o prevede programul de monitorizare, respectiv la interval de 48 de ore cât timp distribuţia este intermitentă şi la interval de 48 de ore după reluarea distribuţiei.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), în cazul în care la 48 de ore de la reluarea distribuţiei nu se constată neconformităţi ale parametrilor de calitate ai apei potabile, se reia programul de monitorizare stabilit în baza tabelului nr. 1 din Secţiunea 1 a anexei nr. 1 la prezentele norme.

(4) În probele de apă prelevate în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2) se va analiza cu prioritate conformarea la parametrii E. coli, enterococi, turbiditate, pH, conductivitate, şi clor rezidual liber, urmând ca la 48 de ore să fie analizaţi toţi parametrii indicatori.

(5) Un sistem de aprovizionare cu apă provenind din surse de suprafaţă şi subterane sau din surse subterane aflate sub directa influenţă a apelor de suprafaţă va fi considerat un sistem numai cu sursă de suprafaţă, pentru aplicarea specificaţiilor referitoare la parametrii aluminiu, Clostridium perfringens/bacterii sulfito-reducătoare, fier şi mangan, cu controlul în apa subterană, de către autorităţile competente în domeniul gospodăririi apelor împreună cu furnizorii de apă, a parametrilor fier şi mangan, în situaţia în care există depăşiri datorate fondului natural.

Art. 22

(1) Evaluarea şi gestionarea riscurilor din sistemele de distribuţie se realizează de către furnizorii de apă care produc cel puţin 1000 de mc de apă/zi sau aprovizionează minimum 5000 de locuitori, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii, al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului dezvoltării regionale, lucrărilor publice şi administraţiei nr. 2721/2551/2727/2022;

(2) Începând cu anul 2028, evaluarea şi gestionarea riscurilor din sistemele de distribuţie se realizează de către toţi furnizorii de apă care produc cel puţin 100 mc de apă/zi sau aprovizionează minim 500 de locuitori, pe baza rezultatelor evaluării şi gestionării riscurilor din bazinele hidrografice, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023;

(3) În evaluarea şi gestionarea riscurilor trebuie să se aibă în vedere adecvarea proceselor de tratare la calitatea apei supusă potabilizării şi la variaţiile de calitate ale acesteia;

(4) Condiţiile limitatoare particulare care fac obiectul art. 7 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, pentru care furnizorii de apă pot întocmi planuri de siguranţă a apei adaptate condiţiilor specifice, sunt:

a) constrângeri geografice precum: regiuni deluroase ori muntoase unde există dificultăţi în transportul şi distribuţia apei, regiuni aride care înregistrează deficit de apă, regiuni cu soluri contaminate, zone cu risc de inundaţii, alunecări de teren;

b) constrângeri de accesibilitate: gospodării izolate unde nu există infrastructură pentru furnizarea apei potabile, comunităţi dezavantajate economic pentru care este depăşită rata de suportabilitate în sensul prevăzut de Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, gospodării cu grad redus de branşare/conectare la sistemul de alimentare cu apă, gospodării din zone calamitate;

(5) La întocmirea planurilor de siguranţă a apei, furnizorii de apă care operează în zone cu constrângeri geografice şi accesibilitate limitată, vor avea în vedere următoarele elemente:

a) identificarea surselor de apă adecvate pentru potabilizare şi evaluarea disponibilităţii acestora pentru captarea, stocarea şi distribuţia apei;

b) folosirea unor tehnologii adecvate pentru captarea, stocarea şi distribuţia apei precum execuţia de foraje/puţuri şi construirea de baraje şi rezervoare pentru stocarea şi distribuţia apei în zonele în care resursele sunt limitate;

c) măsuri de gestionare a riscurilor şi elaborarea de planuri de urgenţă în zonele vulnerabile la dezastre naturale precum inundaţii, alunecări de teren, secetă, incendii de vegetaţie, cu scopul minimizării impactului acestor evenimente asupra sistemului de aprovizionare cu apă.

CAPITOLUL IV: Parametrii privind radioactivitatea apei potabile

Art. 23

(1) Atât pentru sursele noi de apă potabilă, cât şi pentru cele aflate deja în cadrul programelor de monitorizare, frecvenţa de prelevare este cea prevăzută în anexa nr. 2, la pct. 6 din tabelul 2.1 din Legea nr. 301/2015;

(2) Pentru apa destinată consumului uman îmbuteliată în sticle sau recipiente destinate comercializării frecvenţa minimă de prelevare este cea prevăzută în anexa nr. 2, pct. 6 tabelul 2.1 din Legea nr. 301/2015 cu menţiunea că volumul de apă produs reprezintă în acest caz volumul de apă îmbuteliată;

(3) În cazul surselor aflate pe canalul Dunăre - Marea Neagră unde se face determinarea de tritiu, frecvenţa de prelevare este lunară.

Art. 24

(1) Monitorizarea parametrilor de radioactivitate se efectuează conform următoarei proceduri:

a) se determină conţinutul radioactiv prin măsurarea activităţii alfa şi beta globale a probei conform metodelor validate;

b) dacă valoarea obţinută pentru activitatea beta globală este mai mare decât 1,0 Bq/l, din această valoare se scade aportul 40K rezultând activitatea beta reziduală;

c) pentru determinarea 40K se recomandă o metodă de analiză chimică a potasiului stabil, realizată prin spectrofotometria cu absorbţie atomică sau analiza specifică de ioni, având o sensibilitate de măsurare de 1 mg K/l; activitatea 40K se calculează folosindu-se factorul de conversie 27,6 Bq/g de potasiu stabil;

d) doza efectivă totală de referinţă, denumită în continuare DETR, se monitorizează potrivit dispoziţiilor anexei nr. 2 pct. 4 din Legea nr. 301/2015;

e) dacă valoarea activităţii alfa globală este mai mare 0,1 Bq/l sau dacă activitatea beta reziduală depăşeşte 1,0 Bq/l, este necesară analiza radionuclizilor specifici, conform tabelul 3.1. din anexa nr. 3 la Legea nr. 301/2015;

f) se determină conţinutul radioactiv specific conform metodelor de analiza standardizate, pe baza căruia se calculează doza efectivă totală de referinţă DETR potrivit prevederilor pct. 2 din anexa nr. 3 la Legea nr. 301/2015, folosindu-se coeficienţii pentru calculul dozei la ingestie a radionuclizilor prevăzuţi în tabelul A din anexa nr. 2 la Normele privind estimarea dozelor efective şi a dozelor echivalente datorate expunerii interne şi externe, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 145/2018. Valorile care depăşesc nivelul de referinţă de 0,1 mSv/an implică continuarea monitorizării apei potabile potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. 2 la Legea nr. 301/2015;

g) se determină parametrii radon şi tritiu, a căror valori sunt stabilite în Tabelul 1.1 din anexa 1 la Legea 301/2015;

h) concentraţia radonului în apa potabilă se monitorizează conform specificaţiilor prevăzute la anexa nr. 2, pct. 2 la Legea nr. 301/2015, iar valoarea obţinută se compară cu valoarea prevăzută în Tabelul 1.1 din anexa 1 la Legea 301/2015. Pentru a determina amploarea şi natura expunerilor probabile la radonul din apa potabilă provenită din surse de apă subterană şi puţuri din diferite zone geologice, conţinutul de radon se monitorizează în apa potabilă pentru toate zonele de aprovizionare cu apă pentru o perioadă de minimum 5 ani consecutivi.

i) parametrul tritiu se monitorizează doar în cazul în care o sursă antropică de tritiu este prezentă în aria bazinului hidrografic. Tritiul se determină conform metodelor standardizate, iar valoarea obţinută trebuie să se încadreze sub nivelul de referinţă al parametrului potrivit prevederilor din tabelul 1.1. din anexa nr. 1 la Legea nr. 301/2015;

(2) Rezultatele analitice ale fiecărei probe de apă prelevate trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

a) coordonatele exacte ale locului de recoltare;

b) data recoltării probei (oră, zi, lună, an);

c) metoda analitică folosită;

d) radionuclizii identificaţi şi concentraţia activităţii per radionuclid (Bq/l);

e) estimarea incertitudinii totale asupra valorii determinate (eroarea totală).

(3)Monitorizarea parametrilor de radioactivitate se realizează conform dispoziţiilor anexei nr. 2 la Legea nr. 301/2015.

Art. 25

Criteriile pentru interpretarea datelor de monitorizare a parametrilor de radioactivitate şi modul de acţiune sunt prezentate în tabelul 7 din Secţiunea 1 a anexei nr. 1 la prezentele norme.

CAPITOLUL V: Măsurile de remediere

Art. 26

(1) Furnizorul de apă are obligaţia de a asigura monitorizarea operaţională, conformarea la parametrii de calitate ai apei potabile şi de a întreprinde toate măsurile necesare în acest sens;

(2) În situaţia în care calitatea apei nu corespunde cerinţelor prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, în punctele de prelevare stabilite conform ordonanţei, furnizorul de apă are obligaţia să respecte procedura menţionată în prezentul articol.

(3) Furnizorii de apă potabilă trebuie să informeze de îndată direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti şi autoritatea administraţiei publice locale din cadrul unităţii administrativ-teritoriale despre neconformităţile constatate, precum şi despre planul măsurilor de remediere. Termenele propuse de furnizor trebuie evaluate de direcţia de sănătate publică astfel încât să nu determine apariţia unui risc pentru sănătatea populaţiei aprovizionate cu apă potabilă.

(4) Furnizorii de apă trebuie să ia de îndată măsurile necesare pentru identificarea şi eliminarea cauzelor care au determinat neconformitatea calităţii apei, după cum urmează:

a) să identifice toţi parametrii de calitate care nu respectă valorile stabilite în anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 şi în anexele la Legea nr. 301/2015;

b) să identifice cauzele neconformităţii pentru fiecare parametru;

c) să suplimenteze programul de monitorizare cu privire la parametrul/parametrii neconformi;

d) să stabilească şi să aplice măsurile de remediere ce se impun în vederea eliminării cauzei/cauzelor identificate şi restabilirii calităţii apei, acordând prioritate acţiunilor corective pentru parametrii al căror grad de neconformare reprezintă un pericol pentru sănătatea umană;

(5) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile şi în cazul furnizorilor de apă care deţin autorizaţie sanitară cu derogare pentru orice neconformitate, inclusiv pentru parametrul pentru care s-a acordat derogarea, când acesta depăşeşte valoarea stabilită prin derogare.

(6) Furnizorul de apă transmite de îndată autorităţilor menţionate la alin. (3) constatările şi concluziile anchetei efectuate pentru determinarea cauzei/cauzelor, menţionând următoarele:

a) posibilitatea de repetare a neconformării la fiecare dintre parametrii identificaţi ca fiind neconformi;

b) acţiunile întreprinse în cazul în care neconformarea a fost cauzată de sistemul de distribuţie interioară sau de modul de întreţinere a acestuia, respectiv informarea consumatorilor afectaţi, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023. În zonele de aprovizionare din mediul rural, furnizorul de apă colaborează cu unitatea administraţiei publice locale în remedierea neconformităţilor datorate sistemului de distribuţie interioară din cadrul şcolilor şi unităţilor sanitare;

(7) În situaţia în care furnizorul de apă a identificat o neconformare produsă din cauza sistemului de distribuţie interioară sau a modului de întreţinere a acestuia, acesta trebuie să informeze consumatorii despre natura deficienţelor şi măsurile care trebuie întreprinse de către consumatorii în cauză; în cazul unităţilor publice care deţin rezervoare proprii de înmagazinare, furnizorul de apă consiliază şi asistă administratorul unităţii în curăţarea, întreţinerea şi exploatarea rezervorului, astfel încât acesta să nu constituie un factor de alterare a calităţii apei potabile furnizate;

(8) În situaţia în care se înregistrează o neconformitate pentru parametrii plumb sau cupru, furnizorul de apă ia măsuri de înlocuire a ţevilor din sistemul de distribuţie exterioară, dacă plumbul sau cuprul provenit din acestea contribuie la deficienţele înregistrate sau informează locatarii cu privire la evaluarea riscurilor determinate de sistemul de distribuţie interioară în situaţia în care plumbul sau cuprul nu provin din sistemul de distribuţie exterioară;

(9) În situaţia în care calitatea apei potabile nu corespunde cerinţelor prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, din cauza deteriorării temporare a calităţii sursei de apă, autoritatea de gospodărire a apelor stabileşte măsurile care trebuie aplicate în scopul asigurării calităţii apei la sursă împreună cu autoritatea administraţiei publice locale şi furnizorul de apă şi informează de îndată direcţia de sănătate publică cu privire la eveniment şi la măsurile stabilite;

(10) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti analizează neconformitatea raportată şi măsurile de remediere propuse şi stabileşte măsurile preventive de protecţie a sănătăţii pentru populaţia aprovizionată, în cazul în care depăşirea valorilor stabilite pentru parametrul/parametrii neconformi prezintă un pericol pentru sănătate şi comunică aceste măsuri atât furnizorului de apă, cât şi autorităţii administraţiei publice locale. Furnizorul postează măsurile comunicate de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti pe propria pagină de internet, în conformitate cu prevederile cuprinse în anexa nr. 4 lit. A pct. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023;

(11) În situaţia apariţiei unor incidente cu risc asupra sănătăţii care pot fi legate de sistemul de aprovizionare cu apă potabilă, reprezentanţii direcţiei de sănătate publică aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2023 şi prezentele norme, luând în considerare şi metodologia privind Sistemul de supraveghere, avertizare, intervenţie şi raportare în cazul bolilor asociate apei, disponibilă pe pagina web a Ministerului Sănătăţii şi elaborată în aplicarea Protocolului Apa şi Sănătatea, ratificat de România prin Ordonanţa Guvernului nr. 95/2000 pentru ratificarea Protocolului privind apa şi sănătatea, adoptat la Londra la 17 iunie 1999, la Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontalieră şi a lacurilor internaţionale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992, aprobată prin Legea nr. 228/2000;

(12) Pe domeniul public şi pe domeniul privat cu acces liber pentru public nu poate fi utilizată distribuţia de apă pentru consum uman din instalaţii individuale prevăzute cu rezervoare.

CAPITOLUL VI: Derogarea

Art. 27

(1) La solicitarea furnizorului de apă direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pot acorda derogări de la parametrii prevăzuţi în anexa nr. 1 tabel B ori parametrii suplimentari stabiliţi potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 exclusiv pentru situaţiile prevăzute la art. 15, alin. (1), lit. a)-c) din acelaşi act normativ;

(2) Pentru situaţia prevăzută la alin. (1), direcţia de sănătate publică judeţeană şi/sau a municipiului Bucureşti se asigură că nu există nicio alternativă de aprovizionare cu apă potabilă a populaţiei în zona respectivă;

(3) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti stabileşte valoarea pentru parametrul/parametrii pentru care se solicită derogarea astfel încât concentraţia parametrului/parametrilor respectivi să nu constituie un pericol potenţial pentru sănătatea umană;

(4) Perioada maximă pentru care poate fi acordată derogarea este de 3 ani;

Art. 28

(1) În vederea obţinerii derogării, furnizorul de apă depune la direcţia de sănătate publică a judeţului în care distribuie apă un dosar care conţine următoarele documente:

a) cerere de acordare a derogării prevăzută în Secţiunea a 3-a din anexa nr. 1 la prezentele norme;

b) zona de aprovizionare pentru care se solicită derogarea, pentru care se specifică: numele, codul, coordonatele geografice, volumul total de apă raportat în mc/zi, populaţia rezidentă din zona de aprovizionare cu apă;

c) datele de identificare ale furnizorului de apă;

d) parametrul sau parametrii pentru care se solicită derogarea;

e) perioada pentru care se solicită derogarea;

f) motivele pentru care se solicită derogarea, în concordanţă cu situaţiile prevăzute la art. 15, alin. (1), lit. a)-c) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 şi precizarea cauzelor care au condus la depăşirea valorii parametrului/parametrilor;

g) descrierea sistemului de tratare şi distribuţie a apei şi cantitatea medie de apă distribuită zilnic în zona de aprovizionare pentru care se solicită derogarea;

h) estimarea numărului maxim de consumatori afectaţi şi lista unităţilor de industrie alimentară şi a obiectivelor de interes public, cum sunt unităţile de învăţământ, asistenţă medicală, instituţii socioculturale, restaurante, în care apa este furnizată direct publicului;

i) rezultatele monitorizării anterioare demonstrate prin buletine de analiză, pentru o perioadă de 3 ani pentru situaţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. b) şi c) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, care să justifice acordarea derogării: numărul de analize efectuate, valoarea minimă, medie, mediană şi maximă pentru parametrul/parametrii pentru care se solicită derogarea. Analizele trebuie să fie efectuate într-un laborator înregistrat în Registrul laboratoarelor pentru monitorizarea calităţii apei potabile al Ministerului Sănătăţii conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 764/2005;

j) planul măsurilor de remediere necesare cuprinzând calendarul lucrărilor, estimarea costurilor lucrărilor şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea eficienţei măsurilor aplicate;

k) studiul de evaluare a riscurilor pentru sănătate datorate nerespectării valorii pentru parametrul/parametrii chimici pentru care se solicită derogarea. Studiul este elaborat la solicitarea producătorului de apă de către INSP prin structurile sale şi va conţine informaţii cu privire la populaţia la risc, valoarea maximă recomandată până la care se poate accepta derogarea pentru fiecare parametru, perioada recomandată pentru derogare.

(2) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti la care a fost depusă cererea de derogare elaborează, în termen de 30 de zile de la depunerea documentaţiei complete, un referat tehnic, care conţine următoarele informaţii:

a) datele de identificare ale furnizorului de apă potabilă;

b) zona de aprovizionare pentru care se acordă derogarea, pentru care se specifică numele, codul, coordonatele geografice, volumul total de apă furnizat în mc/zi, populaţia rezidentă din zona de aprovizionare cu apă;

c) populaţia deservită şi numărul de consumatori afectaţi;

d) informaţii privind numărul de unităţi de industrie alimentară şi de obiective de interes public afectate;

e) motivele solicitării derogării, cu precizarea cauzelor care au condus la nerespectarea valorilor prevăzute, şi riscul asupra sănătăţii populaţiei din zona de aprovizionare afectată;

f) rezoluţia privind acordarea sau respingerea derogării, însoţită de valoarea stabilită pentru perioada derogării pentru fiecare parametru, în unităţile de măsură prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, dacă s-a decis acordarea derogării;

g) perioada pentru care se acordă derogarea pentru fiecare parametru aprobat.

h) un rezumat al planului măsurilor de remediere necesare şi termenele de execuţie;

i) programul de monitorizare prevăzut pentru perioada de derogare, care să prevadă controale mai frecvente decât în perioada anterioară acordării derogării;

j) măsurile propuse pentru a fi aplicate de către consumatorii afectaţi;

k) măsuri recomandate grupelor de populaţie vulnerabile pentru care derogarea implică un risc;

l) comunicatul pentru informarea populaţiei asupra acordării derogării;

m) dacă nu se acordă derogarea, motivele pentru care cererea este respinsă;

n) data la care încetează derogarea.

(3) Dacă direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în urma evaluării documentaţiei depuse, consideră că are nevoie de informaţii suplimentare pentru luarea deciziei referitoare la derogare, solicită date suplimentare de la furnizor.

(4) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti verifică dacă motivul pentru care se solicită derogarea se încadrează într-una din situaţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) şi respinge derogarea dacă se constată o situaţie diferită;

(5) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti informează furnizorul de apă, în termen de 15 zile de la depunerea dosarului complet, asupra deciziei luate şi, în cazul acordării derogării, eliberează autorizaţia sanitară de funcţionare cu derogare, valabilă pentru perioada derogării, sau o notificare privind acordarea derogării în situaţia în care furnizorul înregistrează neconformităţi care nu permit autorizarea sanitară a sistemului de producere şi distribuţie a apei destinate consumului uman.

(6) Autorizaţia sanitară cu derogare va conţine o anexă care cuprinde următoarele informaţii:

a) motivele derogării;

b) parametrul/parametrii pentru care se acordă derogarea;

c) rezultatele relevante ale monitorizărilor anterioare: numărul de analize din ultimul an, valoarea maximă, minimă şi mediană înregistrată;

d) valoarea/valorile stabilite pentru perioada derogării;

e) zona de aprovizionare cu apă;

f) volumul de apă furnizată în mc/zi;

g) programul de monitorizare impus prin derogare;

h) rezumatul planului de măsuri cuprinzând calendarul lucrărilor, costurile estimate şi termenele de execuţie;

i) durata derogării.

Art. 29

Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi centrele regionale de sănătate publică colaborează cu Administraţia Naţională "Apele Române", respectiv administraţiile bazinale de apă la stabilirea valorii maxime admise a parametrilor pentru care se solicită derogarea, în situaţia în care este deteriorată calitatea sursei de apă potabilă.

Art. 30

Cu 60 de zile înainte de expirarea perioadei de derogare, furnizorul de apă prezintă direcţiei de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, un bilanţ pe baza căruia respectiva autoritate constată dacă măsurile de remediere propuse la acordarea derogării au fost implementate, dacă au fost respectate termenele şi dacă parametrul/parametrii pentru care a fost acordată derogarea au atins valorile stabilite în Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023.

Art. 31

(1) În situaţii bine întemeiate precum întârzieri în derularea proiectelor finanţate din fonduri europene/de la bugetul de stat neimputabile furnizorului de apă, producerea unor calamităţi, dezastre, situaţii speciale sau accidente cu urmări deosebit de grave, furnizorul de apă, odată cu depunerea bilanţului prevăzut la art. 30, poate solicita direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, eliberarea unei noi derogări, probând cu documente situaţia care a dus la întârziere;

(2) O a doua derogare, nu poate fi solicitată sau acordată în situaţia prevăzută la art. 15 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 şi nu poate avea o durată mai mare de 3 ani;

(3) Pentru cea de a doua derogare, furnizorul va întocmi un memoriu justificativ prin care va expune motivele pentru care nu a atins conformarea în perioada primei derogări, precum şi documentele justificative în copie;

(4)Documentele care se depun la direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti pentru obţinerea celei de-a doua derogări sunt cele prevăzute la art. 28 alin. (1); rezultatele monitorizărilor anterioare cuprind perioada primei derogări;

(5) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti la care este depusă cererea de derogare elaborează, în termen de 30 de zile de la depunerea documentaţiei complete, un referat tehnic, care conţine informaţiile prevăzute la art. 28 alin. (2), la care anexează bilanţul prevăzut la art. 30 şi concluziile analizei acestuia;

(6) Documentele prevăzute la alin. (5) sunt transmise, pentru evaluare către INSP. În termen de maximum 15 zile de la primirea documentelor, INSP transmite acordul ori observaţiile sale către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;

(7) În cazul acordării derogării, direcţia de sănătate publică informează producătorul sau distribuitorul de apă, asupra deciziei luate şi eliberează autorizaţia sanitară de funcţionare cu derogare, valabilă pentru perioada derogării;

(8) Bilanţul primei derogări împreună cu motivele care justifică acordarea celei de a doua derogări sunt transmise de către INSP Ministerului Sănătăţii pentru informarea Comisiei Europene asupra derogării acordate.

(9) Tarifele privind serviciile de asistenţă de sănătate publică acordate în vederea derogărilor de la parametrii chimici ai apei potabile conform prevederilor art. 27 alin. (1) sunt prevăzute în Tabelul din Secţiunea a 3- a anexei nr. 1 la prezentele norme.

Art. 32

(1) În situaţiile prevăzute la art. 27 alin. (1), dacă direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti apreciază, pe baza monitorizărilor efectuate în ultimele 12 luni, că depăşirea valorii parametrului pentru care se solicită derogare este nesemnificativă, iar furnizorul de apă îşi asumă că acţiunile de remediere stabilite în conformitate cu art. 14 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, permit conformarea în cel mult 30 de zile, se acordă o derogare simplificată, care va menţiona valoarea stabilită pentru parametrul în cauză şi intervalul de timp acordat pentru remedierea situaţiei.

(2)Derogarea prevăzută la alin. (1) nu poate fi acordată în situaţia în care parametrul chimic a fost neconform pe o perioadă mai mare de 30 de zile cumulate pe parcursul ultimilor 12 luni;

(3)Direcţia de sănătate publică apreciază oportunitatea informării populaţiei cu privire la derogarea acordată în conformitate cu alin. (1).

CAPITOLUL VII: Modificarea calităţii apei potabile în reţeaua de distribuţie

Art. 33

(1)Materialele utilizate în sistemele de producere a apei destinate consumului uman, în sistemele publice de distribuţie şi în sistemele de distribuţie interioară aflate în contact cu apa potabilă nu trebuie să afecteze calitatea apei potabile.

(2)Orice produs utilizat la tratarea sau la prepararea apei potabile nu trebuie să se regăsească în apă în concentraţii superioare celor stabilite în tabelele A1, B, C şi D din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 şi nu trebuie să genereze direct sau indirect un risc pentru sănătatea umană.

(3)Folosirea şi introducerea de substanţe chimice/amestecuri, produse, materiale, echipamente în contact cu apa potabilă trebuie notificate/avizate sanitar conform Procedurii de reglementare sanitară pentru punerea pe piaţă a produselor, materialelor, substanţelor chimice/amestecurilor şi echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 275/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 34

(1)Sistemele publice de distribuţie a apei potabile precum şi sistemele de distribuţie interioară a apei potabile trebuie proiectate, realizate şi întreţinute astfel încât să împiedice introducerea sau acumularea de microorganisme, paraziţi ori substanţe ce constituie un risc potenţial pentru sănătatea publică sau sunt susceptibile de a produce degradarea apei potabile distribuite, astfel încât să nu mai fie corespunzătoare cerinţelor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023;

(2)Sistemele de distribuţie în condiţii normale de întreţinere trebuie să asigure circulaţia apei în toate punctele. Acestea trebuie să poată fi curăţate, spălate, golite şi dezinfectate;

(3)Componentele reţelelor de distribuţie trebuie golite, curăţate, spălate şi dezinfectate când sunt instalate sau înainte de a fi utilizate după o remediere;

(4)Furnizorul de apă şi beneficiarii instalaţiilor de aprovizionare cu apă destinate publicului trebuie să controleze eficienţa operaţiilor de golire, curăţare, spălare şi dezinfecţie, precum şi calitatea apei după instalare şi după orice fel de intervenţie în reţea, susceptibilă de a degrada calitatea apei potabile distribuite. Furnizorul de apă trebuie să aibă evidenţa acestui control;

(5)Rezervoarele cu care sunt dotate sistemele de distribuţie trebuie golite, curăţate, spălate şi dezinfectate cel puţin o dată pe an. Furnizorul de apă trebuie să aibă evidenţa acestor operaţii;

(6)Frecvenţa operaţiilor de golire, curăţare, spălare şi dezinfecţie trebuie inclusă şi fundamentată în planurile de siguranţă a apei;

(7)Furnizorul de apă trebuie să anunţe direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti şi unitatea administrativ-teritorială asupra operaţiilor de dezinfecţie preconizate a se realiza în timpul exploatării sistemului de distribuţie;

(8)Partea din reţeaua de distribuţie destinate altei folosinţe decât consumul uman trebuie marcată. Orice parte din reţea accesibilă publicului şi furnizând o apă cu altă destinaţie decât consumul uman trebuie semnalată, cu avertizarea pericolului de folosire;

(9)Produsele întrebuinţate la curăţarea şi dezinfecţia rezervoarelor de înmagazinare şi a sistemelor de distribuţie a apei potabile, inclusiv condiţiile şi modul lor de utilizare, trebuie să fie avizate/autorizate potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produselor biocide şi Ordinul ministrului sănătăţii, al ministrului mediului şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 10/368/11/2010 privind aprobarea procedurii de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe piaţă pe teritoriul României, cu modificările şi completările ulterioare;

(10)Evacuarea apei utilizate la spălarea şi dezinfecţia sistemelor de distribuţie sau la tratarea apei nu trebuie să constituie un risc pentru sănătatea publică sau pentru mediu ori să constituie o sursă de insalubritate;

Art. 35

(1)Reţelele de distribuţie interioară nu trebuie să perturbe funcţionarea reţelei la care sunt racordate sau să producă o contaminare a apei distribuite în reţelele particulare de distribuţie atunci când în timpul utilizării prezintă fenomene de refulare;

(2)Pentru a nu afecta calitatea apei potabile distribuită de un furnizor de apă, în unităţi care furnizează apă publicului se interzice orice legătură sau interconectare între sistemele publice de alimentare cu apă potabilă şi sistemele de alimentare cu apă din surse proprii;

Art. 36

Sistemele complementare de tratare a apei pot fi montate pe reţelele de distribuţie interioară, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

a)produsele şi procedeele de tratare complementară sunt notificate/avizate sanitar conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 275/2012 cu modificările şi completările ulterioare;

b)produsele şi procedeele de tratare complementară trebuie însoţite de instrucţiuni de folosire şi de informare a consumatorului;

c)după tratarea complementară, apa nu trebuie să devină agresivă sau corozivă.

Art. 37

(1)În sistemul de distribuţie a apei potabile se folosesc numai materiale care îndeplinesc condiţiile impuse de Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, Ordinul ministrului sănătăţii nr. 275/2012 cu modificările şi completările ulterioare şi de actele de punere în aplicare elaborate de Comisia Europeană pentru a stabili cerinţele minime de igienă specifice pentru materiale utilizate în contact cu apa destinate consumului uman conform dispoziţiilor Directivei (UE) 2020/2184 a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2020 privind calitatea apei destinate consumului uman, şi sunt avizate/notificate de către Comisiile pentru produse, materiale, substanţe chimice/amestecuri şi echipamente utilizate în contact cu apa potabilă, stabilite potrivit Ordinului ministrului sănătăţii nr. 275/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

(2)În activitatea de stabilire a conformităţii produselor, materialelor şi substanţelor/ amestecurilor care vin în contact cu apa potabilă, Comisiile prevăzute la alin. (1) iau în considerare principiile prevăzute în Anexa V din Directiva 2020/2184;

Art. 38

Furnizorii de apă sunt obligaţi să asigure în permanenţă supravegherea calităţii apei potabile distribuite prin:

a)inspecţia periodică a instalaţiilor;

b)programul operaţional de monitorizare efectuat în punctele determinate în funcţie de riscurile identificate;

c)verificarea eficienţei procedeelor de tratare şi dezinfecţie şi precum şi controlul produşilor secundari de dezinfecţie;

d)evidenţa tuturor informaţiilor privind supravegherea sistemului, ca parte a documentării planurilor de siguranţă a apei.

CAPITOLUL VIII: Informarea şi raportarea

Art. 39

(1)Furnizorii de apă trebuie să pună la dispoziţie direcţiei de sănătate publică şi autorităţii administraţiei publice locale rezultatele supravegherii calităţii apei potabile distribuite şi orice informaţie cu privire la calitatea apei potabile;

(2)În vederea îndeplinirii cerinţelor de raportare, furnizorii de apă sunt obligaţi să raporteze autorităţilor menţionate la alin. (1) orice incident legat de apa potabilă care reprezentă un risc potenţial pentru sănătatea umană, indiferent dacă au fost respectaţi sau nu parametrii de calitate, în cazul în care pericolul s-a menţinut timp de peste 10 zile consecutive, menţionând numărul de persoane afectate;

(3)La finalul fiecărui an furnizorii de apă trebuie să prezinte direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti un bilanţ referitor la lucrările realizate.

Art. 40

(1)Furnizorii de apă potabilă care nu intră sub incidenţa obligativităţii de a întocmi planul de siguranţă a apei trebuie să întocmească şi să actualizeze un registru pentru fiecare zonă de aprovizionare, care să conţină:

a)denumirea zonei;

b)denumirea fiecărei staţii de tratare a apei din care apa este distribuită în acea zonă;

c)numărul populaţiei din zona de aprovizionare;

d)condiţiile de autorizare sanitară;

e)acţiunile realizate sau care sunt necesar a fi efectuate pentru conformarea cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2023 şi cu condiţiile de autorizare sanitară cu derogare, după caz;

f)rezultatele programului de monitorizare;

g)orice altă înregistrare necesară.

(2)Furnizorul de apă înregistrează:

a)datele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) ca intrări primare;

b)datele prevăzute la alin. (1) lit. e), în termen de 30 de zile de la data stabilirii sau luării la cunoştinţă a acestora;

c)datele prevăzute la alin. (1) lit. f), în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă a acestora.

(3)Furnizorii de apă trebuie să revizuiască şi să actualizeze registrul prevăzut la alin. (1) cel puţin o dată pe an. Registrul poate fi întocmit fizic sau în format electronic.

(4)Furnizorii de apă păstrează evidenţa anuală prevăzută la alin. (3) pe o perioadă de cel puţin 5 ani.

Art. 41

(1)Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pe baza datelor raportate de furnizorii de apă şi a rezultatelor monitorizării de audit întocmesc şi publică anual pe site-ul instituţiei, potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, raportul privind calitatea apei potabile, care va cuprinde:

a)sistemele publice de aprovizionare cu apă potabilă, colective sau individuale, inclusiv cele care furnizează în medie o cantitate de apă mai mică de 10 mc/zi sau care deservesc mai puţin de 50 de persoane;

b)informaţiile privind neconformităţile calităţii apei potabile, posibilele efecte asupra sănătăţii ale neconformităţilor înregistrate, măsurile de remediere adoptate, măsurile preventive de protecţie a sănătăţii consumatorilor impuse în aceste cazuri, incidentele legate de apa potabilă precum şi derogările acordate;

c)situaţia calităţii apei potabile pe o perioadă de un an, publicarea efectuându-se în primul trimestru al anului următor.

(2)Furnizorii de apă potabilă publică pe site-urile proprii informaţii pentru public cuprinzând:

a)informaţii privind întreruperile în furnizarea apei potabile şi cauza acestora;

b)informaţii privind măsurile de remediere care se impun a fi adoptate, respectiv măsurile de remediere adoptate de către furnizor şi/sau de către consumatori;

c)informaţiile prevăzute în anexa nr. 4 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023;

CAPITOLUL IX:Norme privind măsurile de protecţie a sănătăţii populaţiei care consumă apă din sistemele care fac obiectul art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023

Art. 42

(1)Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura monitorizarea calităţii apei din fântânile publice şi izvoarele publice şi de a întreprinde măsurile de asigurare a unei calităţi corespunzătoare a acestor tipuri de apă, potrivit prevederilor art. 21-27 din Normele de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările şi completările ulterioare;

(2)Monitorizarea fântânilor publice şi izvoarelor publice se realizează de către direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cel puţin o dată pe an, pentru verificarea conformării la parametrii: bacterii coliforme, E. Coli, enterococi, turbiditate, duritate, oxidabilitate, amoniac, nitraţi, nitriţi, pesticide şi orice alt parametru considerat necesar a fi investigat de către direcţia de sănătate publică.

(3)Autorităţile administraţiei publice locale identifică şi întocmesc, o evidenţă a tuturor surselor de apă destinate consumului uman, cum sunt fântâni publice, fântânile individuale declarate de către cetăţenii care le deţin în proprietate, izvoare, captări locale - drenuri, foraje, precum şi alte asemenea surse de apă destinate consumului uman, ce aparţin domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale respective, inclusiv pentru sursele de apă proprii unităţilor de învăţământ care furnizează mai puţin de 10 mc/zi şi o actualizează anual; această evidenţă este adusă la cunoştinţa direcţiei de sănătate publică în vederea întocmirii planului de monitorizare a calităţii apei potabile.

(4)La evaluarea şi inspecţia sanitară a surselor de apă destinate consumului uman prevăzute la alin. (3) se utilizează fişa de evaluare nr. 3, prevăzută în anexa nr. 1 la prezentele norme.

(5)Costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă prelevate conform alin. (2) sunt suportate de unitatea administrativ-teritorială din care face parte localitatea respectivă.

(6)Tarifele şi modalităţile de plată sunt stabilite prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 2.459/2022, cu modificările şi completările ulterioare;

(7)Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti va transmite autorităţii administraţiei publice locale rezultatele analizelor şi măsurile ce se impun dacă este cazul, inclusiv cele de avertizare a populaţiei.

(8)Unitatea administrativ-teritorială va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea calităţii apei din fântânile şi izvoarele publice, în conformitate cu prevederile cap. II şi III din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care valorile pentru parametrii E. coli, enterococi, bacterii coliforme şi nitraţi sunt mai mari decât cele prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 şi va informa medicii de familie asupra valorilor acestor parametri.

(9)Unitatea administrativ-teritorială va asigura avertizarea populaţiei prin afişarea, la loc vizibil şi protejat, a înscrierilor "apa este bună de băut" sau "apa nu este bună de băut" sau "apa nu este bună de folosit pentru sugari şi copiii mici", după caz.

(10)Medicii de familie din localităţile în care apa din fântânile şi izvoarele publice sau din sistemul de distribuţie centralizată are o calitate necorespunzătoare, trebuie să informeze pacienţii asupra riscurilor pentru sănătate determinate de folosirea unei astfel de ape de băut şi asupra măsurilor care trebuie aplicate pentru protecţia sănătăţii.

(11)În cazul în care apa din fântânile şi izvoarele publice ori din sistemele de aprovizionare care distribuie sub 10 mc/zi sau aprovizionează mai puţin de 50 de persoane are concentraţia de nitraţi mai mare decât valoarea prevăzută în lege, unitatea administrativ-teritorială este obligată să asigure apă potabilă fără plată pentru sugari şi copiii mici până la 3 ani, precum şi pentru femeile gravide sau care alăptează, în lipsa unei surse alternative de apă potabilă.

Art. 43

(1)Calitatea apei din fântânile şi instalaţiile individuale de apă de folosinţă familială aflate pe domeniul privat, este verificată pentru respectarea valorilor parametrilor stabiliţi prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, de către direcţia de sănătate publică, la cererea proprietarului;

(2)Costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă prelevate conform alin. (1) sunt suportate de către solicitant.

Art. 44

(1)Calitatea apei din întreprinderile cu profil alimentar, astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 2 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare, care deţin sursă proprie de aprovizionare cu apă se analizează cu frecvenţa prevăzută în tabelele nr. 5 şi 6 din anexa nr. 1 la prezentele norme, calculată în funcţie de volumul de apă folosit în unităţile respective;

(2)Programele de monitorizare a calităţii apei potabile prevăzute la alin. (1) se întocmesc până la finalul anului în curs pentru anul următor şi se supun avizării direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

CAPITOLUL X:Sancţiuni

Art. 45

Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte săvârşite de către furnizorii de apă:

a)netransmiterea de către furnizorii de apă, către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare ANRSC, a balanţei/bilanţului apei şi a planului de investiţii pentru reducerea pierderilor de apă, în vederea realizării evaluării nivelurilor pierderilor de apă la nivel naţional şi a potenţialului de îmbunătăţire a reducerii pierderilor de apă prevăzute în legislaţia secundară menţionată la art. 4 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023;

b)nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 4 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023.

Art. 46

Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoanele juridice:

a)Neasigurarea de către furnizorii de apă a conformării la parametrii de calitate ai apei potabile prevăzuţi în art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023.

b)Neefectuarea periodică de către furnizorul de apă a monitorizării operaţionale a apei potabile, conform programului de monitorizare a calităţii apei potabile avizat de către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) şi alin. (4) şi art. 8 alin. (1) şi alin. (2) din prezentele norme.

c)Nerespectarea de către furnizorul de apă a măsurilor de interzicere sau restricţionare a utilizării apei potabile dispuse de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023.

d)Nerespectarea de către furnizorul de apă a condiţiilor impuse prin derogarea acordată de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti în conformitate cu prevederile art. 28, alin. (6) lit. g) şi h).

e)Nerespectarea de către furnizorul de apă a frecvenţei de monitorizare pentru parametrul/parametrii stabilit/stabiliţi de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti în cazul unor incidente datorate depăşirii valorilor stabilite pentru parametrii de calitate ai apei potabile art. 9 alin. (3) din prezentele norme.

f)Nerespectarea de către furnizorii de apă a măsurilor de supraveghere a calităţii apei potabile, conform prevederilor art. 38 din prezentele norme.

Art. 47

Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei următoarele fapte săvârşite de persoanele juridice:

a)Neefectuarea de către furnizorul de apă a monitorizării substanţelor sau compuşilor incluşi în lista de supraveghere prevăzută la art. 13 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, potrivit prevederilor ordinului ministrului sănătăţii şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor prevăzut la art. 23 alin. (2) din acelaşi act normativ.

b)Neinformarea, de îndată, de către furnizorul de apă, a direcţiei de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti de sănătate publică şi a autorităţii administraţiei publice locale din cadrul unităţii administrativ-teritoriale asupra neconformităţilor constatate, precum şi asupra planului şi termenelor de remediere potrivit prevederilor art. 26 alin. (4) şi (6) din prezentele norme.

c)Neinformarea de către furnizorul de apă a consumatorilor afectaţi cu privire la pericolul potenţial pentru sănătate şi cauza sa, precum şi cu privire la parametrul/parametrii neconform/neconformi şi la măsurile de remediere întreprinse.

d)Neidentificarea şi/sau nedelimitarea de către furnizorul de apă a zonei/zonelor de aprovizionare cu apă conform prevederilor art. 6 din prezentele norme.

e)Nerespectarea de către furnizorul de apă a deciziei de monitorizare a parametrilor suplimentari stabilită de către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (11) lit. a) şi pct. 1 al Cap. III din Anexa nr. 2 a Ordonanţei Guvernului nr. 7/2023.

f)Neîntocmirea şi/sau netransmiterea către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti a programului anual de monitorizare de către furnizorul de apă, precum şi de către întreprinderile cu profil alimentar care deţin sursă proprie de apă, în conformitate cu art. 7 alin. (2) şi art. 44 alin. (2) din prezentele norme.

g)Neîncheierea de către furnizorul de apă a unui contract cu un laborator înregistrat la Ministerul Sănătăţii pentru analizarea probelor de apă, dacă furnizorul de apă nu are capacitate proprie de analiză.

h)Efectuarea de analize privind calitatea apei potabile în cadrul monitorizării operaţionale de către laboratoare neînregistrate la Ministerul Sănătăţii pentru controlul oficial al apei potabile.

i)Netransmiterea de către laboratorul care analizează probele de apă, către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti şi către furnizorul de apă, a rezultatelor analizelor în maximum 10 zile calendaristice de la emiterea buletinelor de analiză sau în maximum 24 de ore, în cazul în care rezultatele analizelor indică neconformităţi la parametrii prevăzuţi în Tabelele A, A1, B şi D din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023.

j)Neasigurarea de către furnizorul de apă a finanţării costurilor de prelevare şi analiză a probelor de apă potabilă pentru monitorizarea operaţională şi de audit.

k)Neidentificarea şi/sau neeliminarea de către furnizorii de apă a cauzelor privind neconformităţile parametrilor de calitate ai apei potabile şi neinformarea, de îndată, a direcţiei de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi a autorităţii administraţiei publice locale din cadrul unităţii administrativ-teritoriale asupra concluziilor anchetei realizată în acest scop potrivit prevederilor art. 26 alin. (4) şi (6) din prezentele norme;

l)Neinstituirea de către furnizorul de apă a măsurilor de remediere în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (3) din prezentele norme.

m)Neefectuarea de către furnizorul de apă a operaţiunilor de golire, curăţare, spălare, dezinfecţie a componentelor reţelelor de distribuţie când sunt instalate sau înainte de a fi utilizate după o remediere.

n)Necontrolarea de către furnizorul de apă a eficienţei operaţiilor de golire, curăţare, spălare şi dezinfecţie prin analize de calitate a apei după instalarea reţelelor de distribuţie şi după orice fel de intervenţie ca urmare a avariilor în reţeaua de distribuţie.

o)Neefectuarea de către furnizorul de apă, cel puţin odată pe an, a operaţiilor de curăţenie, spălare şi dezinfecţie a rezervoarelor aferente sistemului de distribuţie.

p)Utilizarea de produse pentru curăţarea şi dezinfecţia rezervoarelor de înmagazinare şi a sistemelor de distribuţie a apei potabile, neavizate/neautorizate, ori nerespectarea condiţiilor sau modalităţilor de utilizare în conformitate cu avizul/autorizaţia, potrivit prevederilor art. 34 alin. (9) din prezentele norme.

q)Neîntocmirea şi/sau nerespectarea de către furnizorul de apă a planului de siguranţă a apei, astfel cum a fost avizat de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023 şi ale art. 9 alin. (2) din prezentele norme;

r)Interconectarea sistemului public de alimentare cu apă potabilă cu sisteme de alimentare cu apă din surse proprii.

s)Neîntocmirea sau neactualizarea de către furnizorul de apă, potrivit prevederilor art. 40 alin. (1) şi (3) la prezentele norme, a registrului pentru fiecare zonă de aprovizionare.

ş)Neinstituirea de către unitatea administrativ-teritorială a măsurilor necesare pentru asigurarea calităţii apei din fântânile şi izvoarele publice, în situaţia în care valorile pentru parametrii E. coli, enterococi, bacterii coliforme şi/sau nitraţi sunt mai mari decât cele prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023.

t)Nerespectarea de către întreprinderile cu profil alimentar care deţin surse proprii de apă a frecvenţei prevăzută în tabelul nr. 5 din anexa nr. 1 la prezentele norme pentru monitorizarea operaţională a calităţii apei din unităţile de procesare, depozitare şi comercializare a produselor alimentare care deţin sursă proprie de apă.

Art. 48

Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice următoarele fapte:

a)Neidentificarea şi neîntocmirea de către autoritatea administraţiei publice locale a evidenţei surselor de apă destinate consumului uman, precum şi netransmiterea evidenţei la direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, potrivit art. 42 alin. (3) din prezentele norme.

b)Nesolicitarea de către autoritatea administraţiei publice locale a monitorizării calităţii apei potabile din fântânile publice şi izvoarele publice către direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau neaplicarea măsurilor de asigurare a unei calităţi corespunzătoare a apei.

c)Neavertizarea populaţiei de către unitatea administrativ-teritorială prin afişarea, la loc vizibil şi protejat, a înscrierilor "apa este bună de băut" sau "apa nu este bună de băut" sau "apa nu este bună de folosit pentru sugari şi copiii mici" în cazul fântânilor publice şi izvoarelor.

d)Neasigurarea de către unitatea administrativ-teritorială a apei potabile fără plată pentru sugari şi copiii mici până la 3 ani, precum şi pentru femeile gravide sau care alăptează, în lipsa unei surse alternative de apă potabilă, în cazul în care apa din fântânile şi izvoarele publice are concentraţia de nitraţi mai mare decât valoarea prevăzută în lege.

Art. 49

Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele juridice următoarele fapte:

a)Neasigurarea de către furnizorii de apă a dezinfecţiei eficiente a apei potabile evidenţiată prin monitorizarea dezinfectantului rezidual liber;

b)Neasigurarea de către furnizorii de apă a treptelor de tratare pentru apa furnizată şi a tehnologiilor de tratare a apei, în funcţie de condiţiile specifice fiecărei surse;

c)Neinstituirea de către furnizorul de apă a măsurilor privind îndepărtarea eventualelor substanţe reziduale dezinfectante prezente în apă.

d)Neasigurarea consilierii consumatorilor de către furnizorul de apă cu privire la condiţiile de consum şi utilizare a apei în situaţia prevăzută la art. 14 alin. (6) litera a) din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023.

e)Nerespectarea de către furnizorul de apă sau de către entitatea care deţine şi/sau foloseşte cisternele, a condiţiilor de utilizare a cisternelor pentru aprovizionarea cu apă, conform prevederilor art. 8 alin. (3) din prezentele norme.

f)Neinformarea cel puţin o dată pe an de către furnizorul de apă a unităţilor administrativ-teritoriale şi populaţiei deservită cu privire la rezultatele monitorizării operaţionale a calităţii apei potabile.

g)Neîntocmirea, potrivit prevederilor art. 16 din prezentele norme sau nepăstrarea de către furnizorul de apă a registrelor de analiză pe o perioadă de minimum 5 ani.

h)Nerespectarea de către furnizorul de apă a prelevării de probe de apă din punctele de prelevare stabilite în conformitate cu dispoziţiile art. 17 şi 18 din norme.

i)Nerespectarea de către furnizorul de apă a frecvenţei de prelevare a probelor de apă la interval de 48 de ore, cât timp distribuţia este intermitentă şi la interval de 48 de ore după reluarea distribuţiei, precum şi a analizei parametrilor prevăzuţi la art. 21 alin. (4) din prezentele norme.

j)Nerespectarea de către furnizorul de apă a frecvenţei de prelevare a probelor de apă în vederea determinării parametrilor privind radioactivitatea apei potabile, atât pentru sursele noi de apă potabilă, cât şi pentru cele aflate deja în cadrul programelor de monitorizare, precum şi pentru apa destinate consumului uman îmbuteliată în sticle sau recipiente destinate comercializării, conform prevederilor art. 23 alin. (1) din norme;

k)Neinformarea de către furnizorul de apă a consumatorilor despre natura deficienţelor şi măsurile care trebuie întreprinse de către consumatori dacă neconformarea se datorează sistemului de distribuţie interioară sau a modului de întreţinere a acestuia.

l)Neconsilierea de către furnizorul de apă a administratorului unităţii publice în curăţarea, întreţinerea şi exploatarea rezervorului propriu de înmagazinare, conform prevederilor art. 26 alin. (7) din prezentele norme.

m)Neaplicarea de către furnizorul de apă a măsurilor de înlocuire a ţevilor din sistemul de distribuţie exterioară, dacă plumbul sau cuprul provenit din acestea contribuie la depăşirea valorilor privind cei doi parametri, stabilite în anexa nr. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023.

n)Furnizarea de către proprietarii sau administratorii spaţiilor prioritare pe domeniul public şi/sau pe domeniul privat cu acces liber pentru public de apă pentru consum uman din instalaţii individuale prevăzute cu rezervoare.

o)Utilizarea de substanţe chimice/amestecuri, produse, materiale, echipamente în contact cu apa potabilă nenotificate/neavizate conform Procedurii de reglementare sanitară pentru punerea pe piaţă a produselor, materialelor, substanţelor chimice/amestecurilor şi echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 275/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

p)Nedeţinerea de către furnizorul de apă a evidenţelor operaţiilor de golire, curăţare, spălare şi dezinfecţie a rezervoarelor de înmagazinare, precum şi a eficienţei operaţiunilor, conform prevederilor art. 34 alin. (5) din norme.

q)Neanunţarea de către furnizorul de apă a direcţiei de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi unităţii administrativ-teritoriale asupra operaţiilor de dezinfecţie preconizate a se realiza în timpul exploatării sistemului de distribuţie.

r)Nemarcarea de către furnizorii de apă ori de către proprietarii sau administratorii spaţiilor prioritare a părţii din reţeaua de distribuţie destinate altei folosinţe decât consumul uman şi neavertizarea asupra pericolului de folosire;

s)Neinformarea de către furnizorul de apă a direcţiei de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi autorităţii administraţiei publice locale privind orice incident legat de apa potabilă.

ş)Nepăstrarea, pe o perioadă de cel puţin 5 ani, de către furnizorul de apă a arhivei registrelor prevăzute la art. 40 alin. (4) din prezentele norme;

t)Nepublicarea de către furnizorii de apă pe site-ul propriu a informaţiilor pentru public, conform prevederilor art. 41 alin. (2) din prezentele norme.

ţ)Neinformarea pacienţilor de către medicii de familie din localităţile în care apa din fântânile şi izvoarele publice sau din sistemul de distribuţie centralizată este necorespunzătoare asupra riscurilor pentru sănătate determinate de folosirea unei ape de băut de calitate necorespunzătoare şi asupra măsurilor pe care aceştia trebuie să le ia pentru a-şi proteja sănătatea.

Art. 50

(1)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 45 se realizează de către reprezentanţii împuterniciţi ai preşedintelui ANRSC, iar constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 46-49 se realizează de către personalul împuternicit de către Ministerul Sănătăţii.

(2)Contravenţiilor prevăzute la art. 45-49 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL XI:Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 51

(1)Programele de monitorizare a calităţii apei potabile se întocmesc în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) din prezentele norme cu frecvenţele de monitorizare prevăzute în anexa nr. 1.

(2)În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri va fi elaborat Ghidul de evaluare şi inspecţie sanitară a sistemelor de aprovizionare cu apă;

(3)Ghidul prevăzut la alin. (2) se aplică pentru o perioadă de un an în cadrul unui proiect pilot de către direcţiile de sănătate publică stabilite de INSP, este revizuit, după caz şi aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii.

Art. 52

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme.

ANEXA nr. 1: Frecvenţele de monitorizare a calităţii apei potabile,

fişele de evaluare şi inspecţie a sistemelor de producere şi distribuţie a apei potabile, formularele şi tarifele pentru derogările prevăzute la capitolul VI din norme

SECŢIUNEA 1: Frecvenţa de monitorizare a calităţii apei potabile

Tabelul nr. 1. Monitorizarea operaţională a calităţii apei potabile şi numărul de probe de prelevat anual

Parametri de analizat

Volum mediu de apă produs/distribuit (după caz), în mc/zi

Nr. standard de probe de prelevat/an

1. E.coli

2. Enterococi

3. Bacterii coliforme

4. Nr. colonii la 22°C1, 2

5. Nr. colonii la 37°C1, 2

5. Clostridium perfringens3

6. Turbiditate4

7. pH

8. Conductivitate

9.Amoniu

10. Nitraţi

11. Nitriţi

12. Aluminiu5

13. Fier6

14. Clor rezidual liber, Clor rezidual total7

15. Culoare

16. Gust

17. Miros

< 10

1

> / =10 - < / = 100

2

> 100 - < / = 1.000

3

> 1.000 - > 100.000

4 pentru primii 1.000 m3/zi + 3 pentru fiecare tranşă suplimentară de 1000 m3/zi şi fracţiune de tranşă din volumul total, din care se scade numărul de probe analizate prin monitorizarea de audit

Toţi ceilalţi parametri8 prevăzuţi în Anexa nr. 1, Tabelele B şi C din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023, inclusiv parametrii aluminiu şi fier, în situaţia în care nu fac obiectul notelor 5 şi 6;

< 10

1 la 2 ani

> / =10 - < / = 100

1

> 100 - < / = 1.000

1

> 1.000 - < / = 10.000

1 pentru primii 1.000 m3/zi + 1 pentru fiecare tranşă suplimentară de 4.500 m3/zi şi fracţiune de tranşă din volumul total

> 10.000 - < / = 100.000

3 pentru primii 10. 000 m3/zi + 1 pentru fiecare tranşă suplimentară de 10.000 m3/zi şi fracţiune de tranşă din volumul total, din care se scade numărul de probe analizate prin monitorizarea de audit

> 100.000

12 pentru primii 100.000 m3/zi + 1 pentru fiecare tranşă suplimentară de 25.000 m3/zi şi fracţiune de tranşă din volumul total din care se scade numărul de probe analizate prin monitorizarea de audit

Note:

1 Rezultatele obţinute în urma monitorizării la punctele de prelevare trebuie să fie în acelaşi ordin de mărime pe toată durata monitorizării şi trebuie corelate cu rezultatul parametrilor microbiologici; orice creştere bruscă a numărului trebuie considerată o avertizare precoce a unei poluări/contaminări şi necesită raportare către direcţia de sănătate publică şi investigaţii imediate;

2 Pentru sistemele noi de aprovizionare cu apă, unde nu există istoric de monitorizare, pentru primul an de funcţionare ar trebui respectate valorile 100 UFC/ml pentru parametrul nr. colonii la 22 grade C şi 20 UFC/ml pentru parametrul nr. colonii la 37 grade C;

3 Se analizează când sursa de apă este de suprafaţă, mixtă sau sub directa influenţă a apelor de suprafaţă, precum şi în cazul în care evaluarea riscurilor indică faptul că este oportună monitorizarea;

4 Se ia în considerare o valoare maximă de 4 NTU în reţeaua de distribuţie; în zonele de aprovizionare cu apă din mediul rural se acceptă o valoare maximă de 5 NTU. Pentru apa rezultată din tratarea unei surse de suprafaţă nu se va depăşi 1,0 UNT înainte de dezinfecţie.

5 Se analizează în cazul în care este utilizat ca substanţă chimică de tratare a apei.

6 Se analizează dacă este folosit în tratarea apei sau dacă se aplică procedeu de deferizare.

7 Clorul rezidual liber trebuie să reprezinte minimum 80% din clorul rezidual total;

8 Pentru gestionarea prezenţei metaboliţilor nerelevanţi în apa potabilă se ia în considerare valoarea ghid de 1 microg/L;

Duritatea totală este recomandat să nu depăşească 20 Unităţi germane de duritate, la concentraţii mai mari determinând depunerea de cruste pe instalaţii;

Valoarea Carbonului Organic total trebuie interpretată în corelaţie cu istoricul determinărilor; orice creştere bruscă poate indica un proces de înflorire algală sau eutrofizare în sursa de apă;

Tabelul nr. 2. Monitorizarea de audit a calităţii apei potabile şi numărul de probe de prelevat anual

Parametri de analizat

Volum mediu de apă produs în mc/zi

Nr. standard de probe de prelevat/an

E coli

Enterococi

Nitraţi

Clor rezidual liber, clor

rezidual total

Turbiditate

< 10

1

> / =10 - < / =100

1

> 100 - < / = 1.000

1

> 1.000 - < / = 10.000

3

> 10.000 - < / = 100.000

6

> 100.000

12

Toţi ceilalţi parametri prevăzuţi în Anexa nr. 1, Tabelele B şi C din Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023

< 10

1 la 2 ani*

> / =10 - < / =100

1

> 100 - < / = 1.000

1

> 1.000 - < / = 10.000

1

> 10.000 - < / = 19.000

1

> 19.000- < / = 41.500

2

 

> 41.500- < / = 64.000

3

 

>64.000

4

* Alternativ, cu monitorizarea operaţională

Tabelul nr. 3. Monitorizarea operaţională a calităţii apei de masă îmbuteliate în sticle sau alte recipiente şi a gheţii pentru consum uman fabricate din apă potabilă şi numărul de probe de prelevat anual

Parametri de analizat

Volumul de apă îmbuteliat zilnic (exprimat ca medie anuală)

Nr. de probe de prelevat înainte de îmbuteliere/an

Nr. de probe de prelevat după îmbuteliere/an

1. E Coli

2. Enterococi

3. Pseudomonas aeroginosa

4. Nr. de colonii la 22 grade C

5. Bacterii coliforme

6. Conductivitate

7. pH

8. Amoniu

9. Duritate totală

10. Nitraţi

11. Nitriţi

12. Oxidabilitate

< / = 10

1

1

> 10 - < / = 60

6

6

> 60

1 pentru fiecare 10 mc îmbuteliaţi

1 pentru fiecare 10 mc îmbuteliaţi

Tabelul nr. 4 Monitorizarea de audit a calităţii apei îmbuteliate în sticle sau alte recipiente şi a gheţii pentru consum uman fabricate din apă potabilă şi numărul de probe de prelevat anual

Parametri de analizat

Volum de apă îmbuteliat zilnic (exprimat ca medie anuală)

Nr. de probe de prelevat după îmbuteliere/an

Toţi parametrii prevăzuţi în Tabelele A, A1, B şi C din Anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023

< / = 60

1

> 60

2

Tabelul nr. 5 Monitorizarea operaţională a calităţii apei folosită în industria alimentară în situaţia în care întreprinderea cu profil alimentar foloseşte apă din sursă proprie. Frecvenţa anuală de prelevare şi analiză a probelor de către producător

Parametri de analizat

Volumul de apă consumat/produs zilnic în mc (exprimat ca medie anuală)

Nr. de probe de prelevat la punctul de utilizare/an

1. E. coli

2. Enterococi

3. Număr de colonii la 22° C şi 37° C

4. Bacterii coliforme

5. pH

6. Conductivitate

7. Turbiditate

8. Amoniu

9. Duritate totală

10. Fier total

11. Nitraţi

12. Nitriţi

< / = 10

1

> 10 < / = 100

2

> 100 < / = 1.000

3

> 1.000

4 + 3 pentru fiecare 1.000 m3 folosiţi

Tabelul 6. Monitorizarea de audit a calităţii apei utilizate în industria alimentară în situaţia în care întreprinderea cu profil alimentar foloseşte apă din sursă proprie. Frecvenţa anuală de prelevare şi analiză a probelor

Parametrii de analizat

Volumul de apă consumat/produs zilnic în mc (exprimat ca medie anuală)

Nr. de probe de prelevat din punctul de utilizare

Toţi parametrii prevăzuţi în Tabelele A, A1, B şi C din Anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023

< / = 10

1

>10 < / = 100

> 100 < / = 1.000

1

> 1.000

< / = 10. 000

3

> 10.000

3 + 1 pentru fiecare 10.000 m3 folosit

Tabelul 7. Criterii pentru interpretarea valorilor de radioactivitate şi modul de acţiune

Parametru

Valoarea determinată comparativ cu valoarea prevăzută în tabelul 1.1 din anexa 1 la Legea nr. 301/2015

Mod de acţiune

Activitate globală

alfa globală 0,1 Bq/l; beta globală 1,0 Bq/l

alfa şi beta globale mai mici decât valorile din coloana 1

- apa corespunde calitativ şi se continuă monitorizarea de rutină

mai mare beta globală >1,0 Bq/l

- se evaluează contribuţia 40K se calculează activitatea beta reziduală;

- dacă activitatea beta reziduală este mai mare de 1,0 Bq/l este necesară analiza radionuclizilor specifici;

- radionuclizii care urmează să fie măsuraţi sunt cei din tabelul 3.1. din anexa 3 la Legea 301/2015;

- se calculează DETR;

alfa globală > 0,1 Bq/l

- este necesară analiza radionuclizilor specifici

- radionuclizii care urmează să fie măsuraţi sunt cei din tabelul 3.1. din anexa 3 la Legea 301/2015;

- se calculează DETR;

Măsuri:

- furnizorul informează direcţia de sănătate judeţeană, care analizează împreună cu acesta cauzele şi instituie măsurile de remediere, după caz;

- se repetă determinările şi/sau se măreşte frecvenţa monitorizării, după caz;

- direcţia de sănătate publică informează Laboratorul de igiena radiaţiilor a Centrului regional de sănătate publică/Laboratorului Naţional de Sănătate Publică la care este arondată; se realizează evaluări ale impactului potenţial asupra sănătăţii şi ale eficacităţii măsurilor de intervenţie;

Doza efectivă totală de referinţă (DETR)

0,1 mS/an

mai mică de 0,1 mSv/an

- apa corespunde calitativ şi se continuă monitorizarea în conformitate cu pct. 4 din Anexa nr. 2 la Legea nr. 301/2015;

mai mare de 0,1 mSv/an,

- se iau măsuri imediate pentru a reduce doza la valori sub 0,1 mSv/an;

- furnizorul informează direcţia de sănătate judeţeană, care analizează împreună cu acesta cauzele şi instituie măsurile de remediere, după caz;

- se repetă determinările şi/sau se măreşte frecvenţa monitorizării, după caz;

- direcţia de sănătate publică informează Laboratorul de igiena radiaţiilor a Centrului regional de sănătate publică/Laboratorului Naţional de Sănătate Publică la care este arondată; se realizează evaluări ale impactului potenţial asupra sănătăţii şi ale eficacităţii măsurilor de intervenţie;

- Centrul regional de sănătate publică informează INSP.

*) - valoarea se reduce corespunzător dacă există expunere suplimentară a populaţiei şi pe alte căi (expunere gamma externă, expunere internă - inhalare, ingerare de produse alimentare contaminate radioactiv.).

Tritiu

100 Bq/l

mai mică de 100 Bq/l

apa este bună de consum şi se continuă monitorizarea, în sensul anexei nr. 2, pct. 3 din Legea 301/2015;

mai mare de 100 Bq/l,

- furnizorul informează direcţia de sănătate judeţeană, care analizează împreună cu acesta cauzele şi instituie măsurile de remediere, după caz;

- se repetă determinările şi/sau se măreşte frecvenţa monitorizării, după caz;

- în cazul în care concentraţia tritiului depăşeşte valoarea admisă a parametrului, este necesară o analiză a prezenţei altor radionuclizi artificiali

- direcţia de sănătate publică informează Laboratorul de igiena radiaţiilor a Centrului regional de sănătate publică/Laboratorului Naţional de Sănătate Publică la care este arondată; se realizează evaluări ale impactului potenţial asupra sănătăţii şi ale eficacităţii măsurilor de intervenţie;

Radon

100 Bq/l

mai mică de 100 Bq/l;

apa este bună de consum şi se continuă monitorizarea conform specificaţiilor prevăzute în anexa nr. 2 pct. 2 din Legea nr. 301/2015;

mai mare de 100 Bq/l, dar mai mică sau egală cu 1.000 Bq/l;

- furnizorul informează direcţia de sănătate judeţeană, care analizează împreună cu acesta cauzele şi instituie măsurile de remediere, după caz;

- se repetă determinările şi/sau se măreşte frecvenţa monitorizării, după caz;

- direcţia de sănătate publică informează Laboratorul de igiena radiaţiilor a Centrului regional de sănătate publică/Laboratorului Naţional de Sănătate Publică la care este arondată; se realizează evaluări ale impactului potenţial asupra sănătăţii şi ale eficacităţii măsurilor de intervenţie;

mai mare de 1000 Bq/l;

Când concentraţia de radon depăşeşte 1.000 Bq/l se intervine cu măsuri de corecţie pentru asigurarea radioprotecţiei, fără a necesita analize suplimentare.

SECŢIUNEA 2: Fişe de evaluare/inspecţie sanitară

SUBSECŢIUNEA 1: Fişa nr. 1 de evaluare/inspecţie sanitară

(1) STAŢIA DE TRATARE A APEI

I.Informaţii generale

1.Data evaluării/controlului .........................................................................................................

2.Obiectivul .................................................... (sursă) .................................................. (captare) ................................................... (staţie de tratare) ................................................... (distribuţie)

3.Efectuată de ....................... (numele persoanei) ....................... (Direcţia de sănătate publică)

4.Numele furnizorului şi adresa ...................................................................................................

5.Şeful staţiei de tratare ................................................................................................................

6.Anul punerii în funcţiune ..........................................................................................................

7.Zona de aprovizionare .................................... Populaţia aprovizionată ...................................

8.Capacitatea staţiei de tratare: .................................... proiectată actuală ..................................

9.Posibilitatea de asigurare a rezervei de apă pentru 12 ore în caz de avarie ..............................

10.Zona de protecţie:

Împrejmuită şi conformă DA |_| NU |_|

Împrejmuită şi păzită DA |_| NU |_|

II.Sursa

1.Tipul sursei de apă ....................... Lac de acumulare ....................... Fluviu

....................... Râu ....................... Foraj ....................... Izvor (Altele)

2.Număr surse şi tip .....................................................................................................................

3.Buletine de analiză privind calitatea apei brute prelevate de la punctul de captare ..................

III.Captare

1.Este captarea adecvată din punct de vedere al:

Amplasării |_| Da / |_| Nu

Tipului |_| Da / |_| Nu

Întreţinerii |_| Da / |_| Nu

Surselor de poluare din vecinătate |_| Da / |_| Nu

IV.Procesul de tratare aplicat

1.Parametrii de corectat: ..............................................................................................................

2.Site fine .....................................................................................................................................

3.Deznisipatoare ...........................................................................................................................

4.Treaptă de reţinere a uleiurilor şi substanţelor grase ................................................................

5.Presedimentare ..........................................................................................................................

6.Predezinfecţie/oxidare .............................................. Clor .............................................. Ozon

7.Tratament cu cărbune activ .......................................................................................................

8.Aerare ........................................................................................................................................

9.Coagulare şi floculare ......................... Var ......................... Aluminiu ......................... Altele

10.Sedimentare ......................... Dreptunghiular ......................... Radial ......................... Altele

11.Filtrare ............................ Lentă .......................... Rapidă .......................... Cărbune granulat

12.Dezinfecţie ......................... Substanţe clorigene ....................... Ozon ....................... Altele

13.Alte procedee (deferizare, demanganizare, specificaţi): .........................................................

14.Procedeele de tratare sunt adaptate calităţii sursei de apă? .....................................................

V.Sedimentare

1.Nr. de tancuri/bazine de sedimentare: .......................................................................................

2.Frecvenţa îndepărtării nămolului ..............................................................................................

3.Tipul procedeului de decolmatare .............................................................................................

4.Metoda de depozitare a nămolului ............................................................................................

5.Aspectul general legat de limpezimea apei ...............................................................................

6.Turbiditatea (NTU) la intrare: .................................... (NTU) la ieşire ....................................

VI.Filtrare

1.Număr şi tip de filtre .................................................................................................................

2.Viteza de filtrare ........................................................................................................................

3.Funcţionarea filtrului .................................................................................................................

4.Grosimea stratului de pietriş .....................................................................................................

5.Grosimea stratului de nisip şi granulozitatea ............................................................................

VII.Spălarea în flux invers a filtrelor

1.Criteriile de începere a spălării în flux invers

Apă: ..................................................... Debitul ..................................................... Durată/Timp

Aer: ..................................................... Debitul ..................................................... Durată/Timp

2.Distribuţia volumelor de aer şi apă în patul de nisip:

........................................................ Uniformă ......................................................... Neuniformă

3.Volumul de apă curată pentru spălarea în flux invers: .....................................................

4.Au apărut "bulgări" de nămol sau fisuri în patul filtrant?

Înaintea spălării în flux invers ......................................................................................................

După spălarea în flux invers .........................................................................................................

5.Unde este dirijată apa de spălare? .............................................................................................

6.Spălare automată filtre încapsulate: interval ciclu de spălare ........ durata ciclu de spălare .....

7.Durata de utilizare material filtrant .................................... valabilitate material/cartuş filtrant

.................................... înlocuirea filtrului cf. termenului de valabilitate .....................................

VIII.Clorinarea/dezinfecţia

1.Au existat întreruperi în clorinarea/dezinfecţia apei? ...............................................................

2.Frecvenţa întreruperilor: ...........................................................................................................

3.Cauzele întreruperilor: ..............................................................................................................

4.Tipul substanţei chimice utilizate: ............................................................................................

5.Dozarea substanţei chimice: ............................. criterii de control a dozei ..............................

6.Consumul de substanţă clorigenă/zi ..........................................................................................

7.Echipament şi măsuri de siguranţă: ..........................................................................................

8.Stocuri de rezervă de dezinfectant: .....................................Cantitatea .....................................

9.Condiţii de depozitare: ..............................................................................................................

IX.Rezervor/rezervoare cu apă potabilă

1.Nr. de rezervoare: ......................................................................................................................

2.Tip rezervor ...............................................................................................................................

3.Capacitatea fiecărui rezervor, mc: .............................................................................................

4.Concentraţia de clor rezidual liber/dezinfectant rezidual: ........................................................

5.pH: .............................................................................................................................................

6.Reactivi utilizaţi pentru ajustarea pH-ului şi doza: ...................................................................

7.Există scurgeri din rezervor? .....................................................................................................

8.Este rezervorul acoperit şi închis corespunzător? .....................................................................

9.Există urme de substanţe străine în rezervor? ...........................................................................

10.Sunt ventilele de aer şi conductele de preaplin protejate cu site? ...........................................

11.Zonele de protecţie sanitară (distanţe, pante, impermeabilizare, îngrădire, marcare) ............

X.Controlul procesului de tratare

 

Da

Nu

Frecvent

1. Testul Jar:

...................

...................

...................

2. pH:

...................

...................

...................

3.Clor rezidual liber:

...................

...................

...................

4. Culoare:

...................

...................

...................

5. Turbiditate:

...................

...................

...................

6. E.Coli/Enterococi:

...................

...................

...................

7. Alt parametru chimic prezent în sursă

...................

...................

...................

8. Colifagi somatici

...................

...................

...................

(2) EVALUARE SANITARĂ

XI.Controlul înregistrărilor/documentelor:

1.Consumul de reactivi ................................................................................................................

2.Documente justificative ale procurării dezinfectantelor/Autorizaţii/Avize ..............................

3.Avize/ Notificări pentru substanţele/ materialele/ echipamentele care vin în contact cu apa .......................................................................................................................................................

4.Testele utilizate pentru controlul procesului de tratare .............................................................

5.Examinarea bacteriologică ........................................................................................................

6.Clorul rezidual ...........................................................................................................................

7.Planul de management al riscului/PSA .....................................................................................

8.Certificatul de înregistrare la MS al laboratorului cu care se efectuează monitorizarea de control, în termen de valabilitate ..................................................................................................

XII.Controlul monitorizării:

1.Monitorizarea operaţională:

a)respectarea frecvenţei de monitorizare .....................................................................................

b)respectarea parametrilor de analizat .........................................................................................

c)respectarea punctelor de prelevare ............................................................................................

d)parametrii neconformi identificaţi în monitorizarea operaţională: ...........................................

2.Monitorizarea de audit - contract de monitorizare: ...................................................................

parametrii neconformi identificaţi în monitorizarea de audit ......................................................

XIII.Întreţinere

 

Curăţare

Calibrare/ungere

1. Grătare/Site

...................

...................

2. Pompe:

...................

...................

3. Dozatoare pentru clor/alt dezinfectant:

...................

...................

4. Dozatoare pentru aluminiu/alt coagulant:

...................

...................

5. Instrumente de măsură şi control:

...................

...................

6. Gospodărire în general:

...................

...................

7. Depozitarea reactivilor:

...................

...................

XIV.Personal

1.Nr. angajaţilor ......................................... (permanenţi) ......................................... (temporari)

2.Nivelul de pregătire al şefului staţiei de tratare a apei şi a operatorului-şef .............................

3.Fişele de aptitudine/conform Hotărârii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, cu modificările şi completările ulterioare, .................................................

4.Certificatele privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă conform Ordinului ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 2209/4469/2022 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea şi certificarea instruirii profesionale a personalului privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă, cu modificările şi completările ulterioare

.......................................................................................................................................................

XV.Reclamaţii primite

1.De la autoritatea publică locală: ................................................................................................

2.De la consumatori .....................................................................................................................

XVI.Probleme/neconformităţi existente:

   

Da

Nu

Descrierea problemei

1.

Sitele fine:

   

...................

2.

Camera cu pietriş:

   

...................

3.

Treaptă de reţinere a uleiurilor şi substanţelor grase:

   

...................

4.

Presedimentarea:

   

...................

5.

Cărbunele activ:

   

...................

6.

Aerarea:

   

...................

7.

Coagularea şi flocularea:

   

...................

8.

Sedimentarea:

   

...................

9.

Filtrarea:

   

...................

10.

Dezinfecţia:

   

...................

11.

Alte procese:

   

...................

12.

Controlul procesului (X):

   

...................

13.

Controlul înregistrărilor (XI):

   

...................

14.

Întreţinerea (XII):

   

...................

XVII.Diagrama de flux a staţiei de tratarea apei (anexaţi diagrama)

XVIII.Măsurile de remediere recomandate

1.Măsuri care trebuie luate imediat (nu mai mult de 1 zi): ..........................................................

2.Măsuri care trebuie luate în termen foarte scurt (maxim 10 zile): ............................................

3.Măsuri luate în termen scurt (între 10 şi 30 zile) ......................................................................

4.Măsuri pe termen mediu (între 1 lună şi 1 an) ..........................................................................

5.Măsuri pe termen lung (peste 1 an) ...........................................................................................

XIX.Au fost soluţionate problemele identificate la evaluarea/controlul precedent?

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

Semnătura medicului igienist ori asistentului principal de igienă sau personal de specialitate desemnat de către conducerea unităţii*/inspectorului sanitar: .....................................................

* În cazul în care în departamentul de evaluare a factorilor de risc nu există medic igienist

Semnătura furnizorului .....................................................

SUBSECŢIUNEA 2: Fişa nr. 2 de evaluare/inspecţie sanitară

REŢEAUA DE DISTRIBUŢIE

I.Locul verificat (zona de aprovizionare): .................................................................................

1.Informaţii generale: Direcţia de sănătate publică ......................................................................

Localitatea ....................................................................................................................................

2.Cod/Adresă ................................................................................................................................

4.Data evaluării/inspecţiei ............................................................................................................

5.Proba de apă prelevată ............................. Nr. probei ............................. CF ...........................

II.Informaţii pentru evaluarea riscului

   

Risc

1.

Există vreun punct de scurgere între sursă şi rezervor

|_| Da / |_| Nu

2.

Căminele de vizitare sunt protejate (inclusiv d.p.d.v. sanitar)

|_| Da / |_| Nu

3.

Dacă există un rezervor/mai multe

|_| Da / |_| Nu

3a.

Este acoperit şi protejat (dacă e astfel construit)

|_| Da / |_| Nu

3b.

Sunt ventilele protejate potrivit cerinţelor de ordin sanitar

|_| Da / |_| Nu

3c.

Prezintă rezervorul fisuri sau spărturi

|_| Da / |_| Nu

3d.

Există pierderi vizibile în sistemul de distribuţie

|_| Da / |_| Nu

3e.

Este pavată şi împrejmuită zona din jur/zonă de protecţie sanitară

|_| Da / |_| Nu

3f.

Se acumulează apă în jurul rezervorului (este necesară drenarea)

|_| Da / |_| Nu

3g.

Există deşeuri solide pe o rază de 10 m în jurul rezervorului

|_| Da / |_| Nu

3h.

Este marginea rezervorului fisurată sau erodată

|_| Da / |_| Nu

3i.

Există pierderi la robinetul de golire

|_| Da / |_| Nu

4.

Există avarii în reţeaua de distribuţie

Dacă da, câte avarii au fost in ultimele 12 luni: ..................................

|_| Da / |_| Nu

5.

Există întreruperi în furnizarea apei

Dacă da, câte întreruperi au fost in ultimele 12 luni: ..........................

 
 

Scorul riscului de contaminare:

10-13 = foarte mare

6-9 = mare

3-5 = mediu

0-2 = mic

 

III. Controlul înregistrărilor/documentelor:

1.Avize/Notificări pentru substanţele/materialele/ echipamentele care vin în contact cu apa

.......................................................................................................................................................

2.Clorul rezidual ...........................................................................................................................

3.Monitorizarea operaţională:

a)respectarea frecvenţei de monitorizare .....................................................................................

b)respectarea parametrilor de analizat .........................................................................................

c)respectarea punctelor de prelevare ............................................................................................

4.Monitorizarea de audit:

a)contract de monitorizare: ..........................................................................................................

b)parametri neconformi identificaţi în monitorizarea de audit: ...................................................

IV.Rezultate şi recomandări

Au fost identificate următoarele puncte cu risc .................... (nr. 1-5)

Măsuri de remediere

1.Măsuri la nivelul sursei (captării): ............................................................................................

1.a)Măsuri de eliminare sau atenuare a cauzei la sursa de captare: .............................................

1.b)Măsuri de înlocuire a sursei de captare: .................................................................................

2.Măsuri la nivelul reţelei de distribuţie: .....................................................................................

2.a)Măsuri de înlocuire, deconectare sau reparare a componentelor implicate în neconformare: .....................................................................................

2.b)Măsuri de curăţare, spălare/îndepărtare a biofilmului şi a crustelor şi/sau dezinfectare a componentelor contaminate: ........................................................................................................

3.Măsuri pentru protecţia sănătăţii şi siguranţei populaţiei aprovizionate: ..................................

3.a)Notificare şi instrucţiuni către consumatori (interzicerea utilizării, recomandarea de fierbere a apei pentru a fi folosită în scop potabil, limitări temporare ale consumului): .....................................................................................

3.b)Alternativă temporară de aprovizionare cu apă potabilă (apă îmbuteliată, cisterne de apă avizate, cu apă verificată şi conformă): ........................................................................................

4.Măsuri de securizare pentru prevenirea accesului neautorizat: .................................................

5.Măsuri de corectare şi îmbunătăţire a calităţii apei potabile (instituire/adaptare/îmbunătăţire a proceselor de tratare): ................................................................................................................

6.Alte măsuri:

.......................................................................................................................................................

Semnătura medicului igienist ori asistentului igienist sau personal de specialitate desemnat de către conducerea unităţii*/inspectorului sanitar: .....................................................

* În cazul în care în departamentul de evaluare a factorilor de risc nu există medic igienist

SUBSECŢIUNEA 3:Fişa nr. 3 de evaluare/inspecţie sanitară

Fântâna publică

I.Informaţii generale:

Direcţia de sănătate publică .........................................................................................................

Numele evaluatorului ...................................................................................................................

Localitatea ....................................................................................................................................

Coordonate GPS: ..........................................................................................................................

II.Informaţii fântână:

1.Estimarea numărului de consumatori ........................................................................................

2.Adâncime ..................................................................................................................................

III.Informaţii pentru evaluarea riscului

   

Risc

1.

Există surse de poluare (latrină/grajd/depozit de gunoi/coteţe)

|_| Da / |_| Nu

2.

Distanţa dintre sursa de poluare şi fântână de cel puţin 10 m

|_| Da / |_| Nu

3.

Pereţii fântânii amenajaţi pentru a preveni orice contaminare exterioară

|_| Da / |_| Nu

4.

Pereţii fântânii prevăzuţi cu ghizduri cu înălţimea de 70 - 100 cm deasupra solului şi 60 cm sub nivelul acestuia

|_| Da / |_| Nu

5.

Este fântâna protejată cu capac?

|_| Da / |_| Nu

6.

Este fântâna dotată cu acoperiş?

|_| Da / |_| Nu

7.

Este dotată cu găleată proprie/pompă/hidrofor?

|_| Da / |_| Nu

8.

Există perimetru de protecţie amenajat în pantă, cimentat sau pavat

|_| Da / |_| Nu

 

Scorul riscului de contaminare:

6-8 = foarte mare

4-5 = mare

2-3 = mediu

0-1 = mic

 

IV.Rezultate şi recomandări:

Au fost identificate următoarele puncte cu risc: .................... (nr. 1 - 8)

Măsuri de remediere ......................................................................................................................

Semnătura medicului/asistentului igienist sau personal de specialitate desemnat de către conducerea unităţii*)/inspectorului sanitar .....................................................

*) În cazul în care în departamentul de evaluare a factorilor de risc nu există medic igienist

SECŢIUNEA 3:Derogări

CERERE-TIP pentru solicitarea derogărilor potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman

Domnule director,

Subsemnatul ....................................................., reprezentant legal al ....................................................., producător de apă potabilă/distribuitor de apă potabilă, solicit Ministerului Sănătăţii - Direcţia de Sănătate Publică acordarea derogării de la calitatea apei potabile pe care o furnizez în localitatea ....................................................., judeţul ....................................................., pentru un număr de ....... parametri.

Datele de identificare ale producătorului şi/sau ale distribuitorului de apă potabilă

Denumirea şi adresa complete (tel./fax/e-mail) ...........................................................................

.......................................................................................................................................................

Nr. de înregistrare la registrul comerţului ..............................., CUI ...........................................

Derogarea este:

- prima |_|

- a doua |_|

Zona de aprovizionare pentru care se solicită derogarea (cod) ....................................................

Cantitatea medie de apă distribuită zilnic în zona de aprovizionare (mc/zi) ...............................

Populaţia rezidentă .......................................................................................................................

Populaţia aprovizionată ................................................................................................................

Parametrul/Parametrii pentru care solicită derogarea de la valoarea stabilită în Ordonanţa Guvernului nr. 7/2023:

Perioada pentru care este solicitată derogarea .............................................................................

Motivul pentru care se solicită derogarea ....................................................................................

Numărul de consumatori afectaţi .................................................................................................

Numărul unităţilor de industrie alimentară afectate .....................................................................

Numărul obiectivelor de interes public afectate ...........................................................................

S-a anexat un studiu de evaluare a riscurilor pentru sănătate, pentru fundamentarea valorii maxime admise pe perioada derogării? DA |_| NU |_|

Anexăm dosarul întocmit în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (1) din Normele de supraveghere, monitorizare şi inspecţie sanitară a calităţii apei destinate consumului uman.

Data

Semnătura

Ştampilă

NOTĂ:

Cererea-tip se depune în dublu exemplar la direcţia de sănătate publică de care aparţine furnizorul de apă potabilă.

LISTA cuprinzând tarifele pentru procedura de derogare*)

*) Tarifele se aplică sistemelor de aprovizionare cu apă care furnizează mai mult de 2.000 mc/zi sau aprovizionează mai mult de 10.000 de persoane. Pentru celelalte sisteme de aprovizionare cu apă tarifele percepute sunt conform Anexei nr. 1 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Nr. crt.

Denumirea procedurii de reglementare sanitară

Tariful

(lei)

1.

Derogare în baza referatului tehnic

7.000

2.

Evaluare riscuri pentru sănătate în vederea derogării

5.000

3.

Consiliere în regim de urgenţă pentru întocmirea dosarului de solicitare a derogării

400

ANEXA nr. 2: Procedura de autorizare a producţiei şi distribuţiei apei potabile şi procedura de notificare

a apelor potabile îmbuteliate comercializate sub denumirea de apă de masă, altele decât apele minerale naturale, sau decât apele de izvor

A)PROCEDURA de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile

B)PROCEDURA de notificare a apelor potabile îmbuteliate comercializate sub denumirea de apă de masă, altele decât apele minerale naturale, sau decât apele de izvor

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 940bis din data de 18 octombrie 2023

 

Descărcă textul

Poți descărca textul prezent, sau întreg textul dacă acesta are dimensiuni mai mari, folosind butonul de mai jos. 

 


Informații importante despre acest subiect sunt și în: