Textul prezintă modul de determinare a nivelului de risc combinând probabilitatea apariției unui risc cu gravitatea efectelor sale asupra sănătății umane, pe o scară de la 1 la 7.

Acest document reprezintă Apendicele 2 din Comunicarea Comisiei 2022/C 355/01
Emitent: Comisia Europeană

Nivelul de risc este definit, în fiecare etapă a procesului, de gravitatea sau de efectul riscului în relație cu probabilitatea de apariție a riscului, pentru a identifica dacă are caracter semnificativ sau nu și, prin urmare, dacă se impune o măsură de control în această etapă sau într-o etapă ulterioară:

NIVEL DE RISC (R = P x G): PE O SCARĂ DE LA 1 LA 7 Riscul poate fi definit ca numărul de incidente preconizate (probabilitate) în raport cu prejudiciul preconizat (gravitate) per incident

PROBABILITATE

GRAVITATE

EXEMPLU DE DETERMINARE A BPI, PRPO și PCC

Niveluri de risc 1 și 2: nicio acțiune specifică, control acoperit de BPI „de rutină”.

Niveluri de risc 3 și 4: posibile PRPO. Întrebare suplimentară la care trebuie să răspundă echipa HACCP: Sunt măsurile preventive generale conform descrierii din BPI suficiente pentru controlul riscului identificat?

• Dacă DA: BPI
• Dacă NU: PRPO.

Niveluri de risc 5, 6 și 7: se analizează determinarea PCC.

Atunci când se ia o decizie definitivă cu privire la un PCC/PRPO într-o anumită etapă, trebuie să se aibă în vedere:

• prezența unei etape următoare care va elimina riscul sau va reduce apariția acestuia la un nivel acceptabil: A SE VEDEA ARBORII DECIZIONALI DIN APENDICELE 4
• gravitatea și probabilitatea abaterii și capacitatea de detectare a abaterilor.

GRAVITATEA ȘI PROBABILITATEA ABATERII ȘI CAPACITATEA DE DETECTARE A ABATERILOR

În cazul unor efecte grave și diverse, se poate dovedi utilă evaluarea în egală măsură a probabilității abaterii și a capacității de detectare și remediere a abaterii în timp util. ISO 22000 prevede că, atunci când probabilitatea de abatere este mare, dar monitorizarea conduce la o capacitate mare de a detecta o astfel de abatere (detectare imediată și acțiune corectivă rapidă), acesta este un PCC tipic.

În cazurile în care este scăzută fezabilitatea stabilirii limitelor critice, a monitorizării pentru detectarea tuturor abaterilor și a punerii în aplicare a măsurilor corective, se identifică PRPO sau procesul ar trebui modificat. Există o provocare deosebită în ceea ce privește măsurile de control pentru care gravitatea x probabilitatea abaterii este mare, în timp ce capacitatea de detectare și remediere a abaterii este mică. OSA iau măsuri fie pentru a spori capacitatea de detectare și remediere a abaterilor, fie pentru a reduce probabilitatea și/sau gravitatea abaterilor. Etichetarea preventivă (mod de preparare, controlul alergenilor) trebuie utilizată numai în cazul în care o strategie preventivă nu poate fi pusă în aplicare în mod eficient, iar produsul poate prezenta un risc pentru consumatori.

În alte cazuri în care probabilitatea de abatere este mare și capacitatea de detectare este mică, operatorul din sectorul alimentar trebuie să fie foarte atent și să verifice fiabilitatea întregului SMSA.

ABORDARE ALTERNATIVĂ

Într-o serie de cazuri (de exemplu, dar nu exclusiv, OSA mici sau procese simple, fără caracter complex), aceeași abordare poate fi utilizată într-un mod mai simplu, de exemplu:

• Nivelurile de risc 1 – 5 în loc de 1 – 7 folosind 3 în loc de 4 subdiviziuni ale probabilității și efectului (subdiviziunile 3 și 4 sunt fuzionate).
• Luarea în considerare a probabilității riscului pentru produsul finit prin luarea în considerare a efectului etapelor ulterioare (și neutilizarea arborilor decizionali din apendicele 4).
• PRPO nu sunt incluse atunci când se identifică un risc „intermediar”, ci se diferențiază doar riscurile care pot fi controlate numai de PRP și cele care necesită un PCC.

Informații importante despre acest subiect sunt și în: