Într-o lume în care resursele naturale sunt tot mai presate, cererea globală de proteine crește, iar reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră devine o urgență, modul în care producem alimente a ajuns sub o atentă analiză — la propriu. Astăzi, tehnologii emergente, precum producția de carne fără sacrificare și proteine din lapte obținute fără prezența vacilor, promit să redefinească limitele sistemelor agroalimentare.

Tehnologii precum producția de alimente pe bază de celule și fermentația de precizie au potențialul de a transforma fundamental industria alimentară. Totuși, asemenea altor inovații, aceste metode se confruntă cu provocări majore ce necesită îmbunătățiri semnificative pentru a deveni viabile la scară largă. Obiectivul final este ca aceste alimente să fie nu doar sigure, ci și nutritive, etice și durabile.

 

Un articol publicat recent în revista Nature, semnat de specialiști FAO alături de colaboratori precum Sghaier Chriki, William Hallman, Jean-Francois Hocquette, Marie-Pierre Ellies-Oury și Masami Takeuchi, abordează necesitatea extinderii cercetării socio-economice și interculturale în domeniul producției de alimente pe bază de celule. Lucrarea, intitulată „Cultura alimentară și cultura celulară: frontiere tehnice, etice și sociale”, oferă o perspectivă valoroasă asupra evoluției acestei industrii emergente.

Autorii subliniază că, deși FAO și OMS au identificat în mod riguros pericolele legate de siguranța alimentară asociate produselor pe bază de celule, rămân lacune importante de cercetare, în special în domeniile științelor economice și sociale. Aceste lacune trebuie abordate pentru a răspunde așteptărilor privind integrarea alimentelor pe bază de celule în sistemele agroalimentare globale.

În timp ce Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a concluzionat că aceste tehnologii au un potențial semnificativ de reducere a impactului asupra mediului, producția de alimente pe bază de celule încă se confruntă cu obstacole tehnice, mai ales în ceea ce privește scalabilitatea. Validarea afirmațiilor privind durabilitatea și extinderea accesibilității produselor depind de depășirea acestor provocări.

Acceptarea consumatorilor reprezintă, de asemenea, o incertitudine majoră, având în vedere expunerea redusă a publicului la alimentele pe bază de celule disponibile comercial. În plus, aspecte religioase și culturale ar putea influența integrarea acestor produse în anumite regiuni, necesitând soluții adaptate contextelor naționale și sociale.

În acest context, devine esențială colectarea de studii de științe sociale din diverse regiuni ale lumii. Pentru ca analiza să fie relevantă și utilă, aceste cercetări trebuie să fie imparțiale, comparabile și bine documentate. Numai astfel se pot înțelege corect percepțiile consumatorilor și se pot anticipa rolurile viitoare ale alimentelor pe bază de celule în alimentația globală.

Studiul îl puteți citi aici: https://doi.org/10.1038/s41538-025-00417-8 

 

Autorul articolului

Author Name
Cristi Chiselita
Consultant
Spune opinia ta Comunității

 

 

Note și condiții:
Informațiile prezentate în acest articol au caracter informativ și educațional. Pentru detalii complete și condiții de utilizare, vă rugăm să consultați disclaimerul general.

 

 


Informații importante despre acest subiect sunt și în:

 

2005/ 42 Ordin

Ordinul 42/2005 privind măsurile pentru implementarea interdicţiei totale de administrare a proteinelor animale procesate în hrana animalelor de fermă

REGULAMENT APLICARE (UE) NR. 2023/2851

de autorizare a introducerii pe piață a proteinelor parțial hidrolizate obținute din borhot de orz ( Hordeum vulgare ) și de orez ( Oryza sativa ) ca aliment nou și de modificare a Regulamentului de...

REGULAMENT APLICARE (UE) NR. 2018/1632

de autorizare a introducerii pe piață a izolatului de proteine bazice din zer din lapte de bovină ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului...

REGULAMENT APLICARE (UE) NR. 2019/1686 - vers. consolidată

de autorizare a extinderii utilizării izolatului de proteine bazice din zer din lapte de bovine ca aliment nou în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului și...