Aflați cum și de ce într-o unitate care manipulează, produce sau servește alimente, controlul dăunătorilor nu este doar o opțiune bună de igienă – este o obligație legală și un element-cheie al sistemului de siguranță alimentară. Rozătoarele, insectele, păsările sau alte animale nedorite pot fi vectori de boli, surse de contaminare și factori de risc major pentru sănătatea publică.

 

Absența aparentă a șoarecilor, șobolanilor sau insectelor nu garantează că unitatea este în siguranță. Dăunătorii pot fi prezenți și activi chiar dacă nu sunt observați în mod direct. Știați că o pisică, pentru a prinde un șoarece, stă complet nemișcată chiar și o oră, urmărind cu atenție fiecare vibrație subtilă sau miros, pentru a înțelege traseul folosit de rozător? Oamenii nu au această răbdare sau sensibilitate, iar șoarecii sunt animale nocturne – își desfășoară activitatea mai ales noaptea, evitând contactul cu oamenii. În plus, sunt extrem de suspicioși: evită capcanele noi și orice schimbare din mediu.

Studiile arată că rozătoarele devin vizibile ziua doar în condiții speciale:

  • când populația a atins un prag critic numeric,

  • sau când resursele devin insuficiente, iar competiția îi forțează să iasă din ascunzători.

Prin urmare, faptul că „nu vedeți nimic” nu înseamnă că „nu este nimic”.

 

🐭 Cum pot pătrunde șoarecii și șobolanii în unitate:

  1. Prin crăpături, rosturi și goluri mici în pereți sau podea

    ➤ Un șoarece poate trece printr-un orificiu de doar 6 mm (grosimea unei monede de 50 bani).

  2. Prin uși deschise sau uși care nu se închid etanș la bază

    ➤ Intră în special noaptea, când este liniște și caută resturi alimentare.

  3. Prin canalizare și scurgeri defecte

    ➤ Șobolanii pot urca din canal prin țevi, dacă nu există supape anti-retur sau capace cu plase metalice.

  4. Prin marfa primită de la furnizori (saci, paleți, cutii)

    ➤ Uneori, ouă de insecte sau șoareci mici pot fi ascunși în ambalaje.

  5. Prin poduri, tavan fals sau trasee de cabluri

    ➤ Rozătoarele folosesc trasee tehnice pentru a circula nestingherit.

  6. Prin găuri de aerisire fără plase de protecție

    ➤ Aparent utile pentru ventilare, dar devin „autostrăzi” de acces.

 

🐜 Cum pot pătrunde insectele (muște, gândaci, furnici, țânțari):

  1. Prin ferestre deschise fără plase

    ➤ Este una dintre cele mai frecvente surse pentru muște și țânțari în sezonul cald.

  2. Prin uși deschise – mai ales dacă zona de gunoi e în apropiere

    ➤ Muștele pot simți mirosul de mâncare sau gunoaie de la zeci de metri.

  3. Transportate pe haine sau cutii de marfă

    ➤ Furnicile și gândacii pot veni cu alimente sau cutii din alte depozite infestate.

  4. Prin crăpături în gresie, faianță sau pe lângă instalații sanitare

    ➤ Aceste spații umede sunt ideale pentru reproducerea gândacilor.

  5. Din depozite de ambalaje, hârtie, carton vechi

    ➤ Insectele se ascund și se reproduc între straturi de carton, saci vechi sau rafturi murdare.

 

 Un adevăr puțin cunoscut:

 

„Într-un oraș mare, se estimează că există cel puțin un rozător pentru fiecare om.” Iar populațiile de insecte sunt de sute sau mii de ori mai mari decât cele umane.

 

❗ De ce trebuie acționat chiar dacă nu „se vede nimic”

  • Rozătoarele sunt nocturne – ies doar noaptea;

  • Gândacii ies doar în întuneric și liniște;

  • Muștele sau țânțarii pot lăsa ouă și contamina mâncarea fără să le observi;

  • Primele semne vizibile apar când infestarea este deja gravă.

 

 Concluzie practică pentru antreprenori și personal:

Lipsa semnelor NU înseamnă lipsa riscului. De aceea, implementarea unei proceduri clare, cu inspecții programate și monitorizare preventivă este singura soluție pentru a controla eficient dăunătorii.

 

 Îți recomandăm să afli 

 

 

Autorul articolului

Author Name
Mirela Cîrlan
Consultant
Spune opinia ta Comunității

 

Note și condiții:
Informațiile prezentate în acest articol au caracter informativ și educațional. Pentru detalii complete și condiții de utilizare, vă rugăm să consultați disclaimerul general.

 

 


Informații importante despre acest subiect sunt și în:

 

Diferențele dintre SMSA și HACCP: Cadrul legal și aplicabilitate

Află care sunt diferențele și asemnănarea între cele două sisteme de igienă și siguranța alimentelor SMSA și HACCP.

O analiză a obligațiilor și flexibilității reglementărilor BPI, HACCP și SMSA

Textul prezintă reglementările și cerințele aplicabile, obligația și flexibilitatea acestor reglementări în industria alimentară din perspectiva normelor europene referitoare la Bunele Practici de...

De ce formarea profesională este un factor cheie în siguranța alimentelor?

Află dacă merită să ai oameni pregătiți pentru a aplica corect și eficient programele de igienă și siguranța alimentelor.

Sistemul de Management al Siguranței Alimentare (SMSA): Ce este, baza legală, cum și cine îl aplică?

Află ce ce este SMSA, cine este obligat să le aibă, să le aplice și care sunt principiile generale..