Textul prezintă reglementările și cerințele aplicabile, obligația și flexibilitatea acestor reglementări  în industria alimentară din perspectiva normelor europene referitoare la Bunele Practici de Igienă (BPI), procedurile HACCP și Sistemul de Management al Siguranței Alimentare (SMSA).

 

Scopul analizei

Articol de informare generală privind comparații între SMSA și HACCP

Domeniul de aplicare

Articol util pentru antreprenori, directori, personal de implementare

 

Aceste trei elemente, BPI, HACCP, SMSA sunt esențiale în controlul și gestionarea riscurilor asociate siguranței alimentare, iar textul oferă un cadru detaliat asupra obligațiilor și flexibilității reglementărilor.

Concluzii pentru management

Există diferențele și complementaritatea între BPI, HACCP și SMSA, subliniind importanța fiecăruia în funcție de tipul de activitate și de nivelul de risc. De asemenea, cadrul legal prezentat oferă o anumită flexibilitate importantă pentru operatorii mici din sectorul alimentar, permițându-le să aplice măsuri adecvate fără a fi împovărați excesiv. Astfel că, fiecare tip de afacere din industria alimentară, respectând reglementările, poate să își adapteze propriul sistem de igienă și siguranța a alimentelor, mai complex sau cu elemente mai simple, mai puține. Dar pe ansamblu sunt necesare rezultate evaluabile conform cerințelor.

Pentru detalii citiți articolul

1. BPI - Bunele Practici de Igienă

Cadrul legal: Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004

    • Bunele Practici de Igienă (BPI) reprezintă un set de reguli generale aplicabile operatorilor din sectorul alimentar (OSA), care se referă la igiena în toate etapele lanțului de producție și distribuție a alimentelor. Aceste reguli sunt detaliate în anexa I pentru producția primară și activitățile conexe și în anexa II pentru alte etape din cadrul lanțului de aprovizionare.
    • Producția primară și activitățile conexe (fermieri, pescari, etc.) sunt reglementate prin BPI, care acoperă aspecte legate de igiena generală, utilizarea apei, curățenia și întreținerea echipamentelor și controlul dăunătorilor.
    • Alimentele de origine animală: Normele specifice de igienă pentru aceste produse sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care introduce cerințe suplimentare pentru asigurarea siguranței alimentare în acest domeniu.

Aspecte tehnice importante:

    • BPI sunt cerințe generale care trebuie aplicate pe tot parcursul lanțului de producție și manipulare a alimentelor. Acestea oferă un cadru de bază pentru controlul riscurilor și asigură menținerea unor condiții de igienă adecvate.
    • În cazul anumitor activități (producția primară), BPI sunt suficiente pentru controlul riscurilor alimentare, fără a fi necesară implementarea de proceduri bazate pe HACCP.

2. Procedurile bazate pe HACCP

Cadrul legal: Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004

    • "HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points) este un sistem preventiv pentru gestionarea riscurilor legate de siguranța alimentară. Articolul 5 impune operatorilor din sectorul alimentar să elaboreze, să implementeze și să utilizeze permanent proceduri bazate pe principiile HACCP.
    • Excepția pentru producția primară: Producția primară și activitățile conexe sunt excluse de la obligația de a implementa proceduri HACCP, însă statele membre sunt încurajate să promoveze aplicarea acestor principii pe cât posibil.

Principii tehnice ale HACCP:

    • Analiza riscurilor: Operatorii trebuie să efectueze o analiză detaliată a riscurilor care pot afecta siguranța alimentară și să stabilească măsuri pentru prevenirea, eliminarea sau reducerea acestor riscuri.
    • Punctele critice de control (PCC): Este esențial să fie identificate punctele critice de control în procesul de producție, acolo unde este posibil. În cazul în care nu pot fi identificate PCC-uri, BPI sunt considerate suficiente pentru gestionarea riscurilor.

Flexibilitatea HACCP:

Textul subliniază faptul că în anumite întreprinderi mici, cerințele privind HACCP pot fi flexibilizate pentru a evita împovărarea administrativă inutilă. De asemenea, cerințele privind păstrarea documentelor pot fi ajustate pentru a nu supraîncărca întreprinderile foarte mici.

3. Alte obligații legale în cadrul unui SMSA

Cadrul legal: Regulamentul (CE) nr. 178/2002

    • Sistemul de Management al Siguranței Alimentare (SMSA) este un cadru integrat de gestionare a riscurilor în industria alimentară. Spre deosebire de HACCP, care se concentrează strict pe controlul riscurilor critice în timpul producției alimentare, SMSA include o abordare mai largă și integrează mai multe principii, cum ar fi:
    • Abordarea bazată pe analiza riscurilor: Aceasta este o componentă fundamentală a SMSA, similară cu HACCP, însă aplicată în toate etapele lanțului alimentar, nu doar în punctele critice de control.
    • Principiul precauției: În cazul incertitudinilor științifice privind un risc, se impun măsuri preventive pentru a proteja sănătatea publicului.
    • Transparența și comunicarea: Operatorii trebuie să mențină o comunicare transparentă cu autoritățile și cu publicul privind eventualele riscuri și măsurile luate.
    • Trasabilitatea: Operatorii sunt obligați să asigure trasabilitatea produselor alimentare, astfel încât acestea să poată fi urmărite de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, conform Regulamentului (UE) nr. 931/2011 în cazul alimentelor de origine animală.
    • Proceduri de retragere/rechemare: SMSA impune obligația de a avea proceduri clare pentru retragerea de pe piață a produselor alimentare nesigure.

Aplicabilitate:

Operatorii din sectorul alimentar sunt responsabili pentru aplicarea SMSA, care acoperă nu doar prevenirea riscurilor directe prin HACCP, ci și monitorizarea și controlul pe termen lung, precum și implementarea unor sisteme de gestionare a calității și siguranței alimentare.

Diferențele între BPI, HACCP și SMSA

  1. BPI: Reprezintă cerințele de igienă de bază, aplicabile în toate etapele lanțului alimentar. Sunt mai puțin complexe decât HACCP și sunt suficiente pentru activități precum producția primară sau alte activități cu risc scăzut.
  2. HACCP: Este un sistem mai complex, care identifică și controlează riscurile critice în procesul de producție. Este obligatoriu pentru toate etapele de procesare și manipulare alimentară, cu excepția producției primare.
  3. SMSA: Este un sistem mai larg și mai cuprinzător decât HACCP, care include o abordare integrată a gestionării riscurilor, transparenței, trasabilității și comunicării.

Concluzie

Textul evidențiază diferențele și complementaritatea dintre BPI, HACCP și SMSA, subliniind importanța fiecăruia în funcție de tipul de activitate și de nivelul de risc. De asemenea, cadrul legal prezentat oferă o flexibilitate importantă pentru operatorii mici din sectorul alimentar, permițându-le să aplice măsuri adecvate fără a fi împovărați excesiv.

 

Structura
analizei

 

  • Probleme cheie: Clarificare termenilor 
  • Obiective: Informare exactă a persoanelor de interes
  • Transparență: Autorul fără interese declarate
  • Protecția intereselor consumatorului: Nu se aplică
  • Protecția intereselor firmei: Da - informare
  • Principiul precauției: Nu se aplică
  • Analiza riscurilor: Nu se aplică
  • Aplicare în: Informativ 
  • Managementul Proceselor: Nu se aplică
  • Evaluare aplicabilitate: 1/5 pct
Formular conform Procedurii Analize Codex

Autorul articolului

Author Name
Mirela Cîrlan
Consultant
Spune opinia ta Comunității

 


Recenzii & Discuții

Recenzie scrisă de Sebastian Voicu

Relevanță practică


Claritate și ușurința înțelegerii


Exactitate științifică


Actualitate & Conformarea

Opinia recenzorului

Articolul foarte util pentru antreprenorii și directorii de firme de productie alimente, inclusiv fermierii. O analiză completă a sistemului de igienă și siguranța a alimentelor.

 


Informații importante despre acest subiect sunt și în:

 

Prioni (encefalopatia spongiformă bovină)

Encefalopatia spongiformă bovină (ESB) este o boală neurodegenerativă mortală a bovinelor. Ea este cauzată de particule infecțioase proteice cunoscute sub numele de prioni. ESB este singura...

Listeria monocytogenes

Listeria monocytogenes este o bacterie care provoacă listerioza, o boală care poate avea consecințe grave pentru anumite grupuri ale populației. Aceasta poate provoca avorturi spontane la femeile...

Bacillus cereus

Bacillus cereus este o bacterie formatoare de spori care produce toxine care provoacă vărsături sau diaree. Simptomele sunt în general ușoare și de scurtă durată (până la 24 de ore). B. cereus se...

Cyclospora cayetanensis

Cyclospora cayetanensis este un parazit protozoar care provoacă boala gastrointestinală ciclosporioză. Persoanele infectate elimină în fecale o formă neinfecțioasă a parazitului, care necesită o...