Norovirusul (NoV) este principala cauză a gastroenteritei virale la om în întreaga lume. Este foarte contagios datorită dozei sale infecțioase foarte scăzute, stabilității în mediu și rezistenței la mulți dezinfectanți comuni.
Fișă de informații despre pericole HACCP
CATEGORIE: Pericole Micobiologice
DENUMIRE: Norovirus
1. Informații generale
Norovirusul este una dintre cele mai frecvente cauze de gastroenterită virală la nivel mondial. Este extrem de contagios, provocând infecții chiar și în urma ingerării unei cantități foarte mici de particule virale. Norovirusul poate infecta persoane de toate vârstele și este adesea responsabil pentru izbucnirea focarelor în comunități mari, cum ar fi școli, spitale și nave de croazieră.
2. Surse comune
Norovirusul este asociat cu următoarele alimente și modalități de contaminare:
Alimente contaminate:
- Fructe de mare crude sau insuficient preparate, în special scoici și stridii.
- Fructe și legume consumate crude, contaminate în timpul recoltării sau manipulării.
- Apa contaminată, utilizată la gătit sau băut.
Modalități de contaminare:
- Manipularea alimentelor de către persoane infectate.
- Suprafețe contaminate care intră în contact cu alimentele.
3. Proprietăți și metode comune de control
Despre germen – generalități:
- Norovirusul este rezistent la numeroase condiții de mediu, inclusiv la îngheț și încălzire moderată.
- Poate supraviețui pe suprafețe timp de săptămâni și este rezistent la numeroase substanțe chimice de curățare.
Ce simptome dă:
- Greață.
- Vărsături severe.
- Diaree apoasă.
- Dureri abdominale.
- Febră ușoară, oboseală.
Simptomele apar rapid (12-48 de ore după expunere) și durează de obicei 1-3 zile.
Cum este distrus:
- Tratament termic: Norovirusul este distrus prin încălzire la temperaturi ≥ 85°C pentru cel puțin 1 minut.
- Dezinfectanți: Soluțiile pe bază de clor (> 1000 ppm) sunt eficiente pentru suprafețele contaminate.
- Igienizare: Spălarea minuțioasă a mâinilor cu săpun și apă caldă.
Măsuri de protecție pentru alimente:
- Asigurarea că fructele de mare sunt bine gătite înainte de consum.
- Spălarea temeinică a fructelor și legumelor crude.
- Utilizarea apei potabile curate pentru spălare și gătit.
Măsuri de protecție:
- Instruirea personalului privind igiena personală, inclusiv spălarea corectă a mâinilor.
- Izolarea persoanelor simptomatice de activitățile legate de alimente.
Contaminare încrucișată:
- Evitați manipularea alimentelor gata de consum cu mâinile goale.
- Dezinfectați suprafețele și ustensilele care vin în contact cu alimentele crude sau contaminate.
- Asigurați separarea alimentelor crude de cele gata de consum.
Prevenirea răspândirii Norovirusului necesită o combinație de măsuri stricte de igienă, control al manipulării alimentelor și dezinfectarea regulată a suprafețelor. Conștientizarea riscurilor și implementarea bunelor practici de siguranță alimentară sunt esențiale pentru a minimiza focarele.
4. Referințe & Detalii
Descrierea organismului
NoV face parte din familia de virusuri Caliciviridae. NoV este un virus neînvelit și are o capsidă mică (27 - 40nm) de formă icosaedrică care conține un genom ARN monocatenar de 7,7kb (Richards et al. 2012; Green 2013).
Zheng et al. (2006) au stabilit o schemă standard de clasificare a NoV, care împarte NoV secvențial în genogrupuri, genoclutere și tulpini. Genogrupurile și genoclusterele sunt desemnate numeric, genogrupul fiind indicat primul în cifre romane, urmat de numărul genoclusterului (Zheng et al. 2006; Donaldson et al. 2008). NoV este clasificat în cinci genogrupuri: GI - GV. NoV umane aparțin genogrupurilor GI, GII și GIV; primele două cauzează majoritatea infecțiilor umane. Informațiile despre genogrup și genocluter sunt combinate pentru a genera genotipul; de exemplu, genocluterul GII 4 este denumit genotipul GII.4. La om, genotipul GII.4 este cel mai frecvent întâlnit, cauzând majoritatea focarelor și aproximativ 80% din infecții (Donaldson et al. 2008; Sharps et al. 2012). De obicei, tulpinile NoV umane sunt denumite după locul epidemiei în care au fost izolate pentru prima dată, de exemplu virusul Norwalk, virusul Hawaii și tulpina NoV GII.4 Sydney 2012 (Green 2013; van Beek et al. 2013).
NoV a fost izolat și de la animale, NoV GIII fiind detectat la bovine și NoV GV la șoareci. NoV GII au fost detectate la porci, iar NoV GIV la un câine și un pui de leu. Cu toate acestea, genotipurile animalelor sunt diferite de cele găsite la om (Martella et al. 2008; Bank-Wolf et al. 2010).
Caracteristici de creștere și supraviețuire
NoV are nevoie de celule vii specifice gazdei pentru a se putea replica. Deoarece virușii nu se pot dezvolta în alimente, nivelul de contaminare cu NoV nu poate crește din cauza replicării virale în timpul procesării sau depozitării alimentelor (Zainazor et al. 2010; Green 2013). Răspândirea NoV în mediu este influențată de factori precum pH-ul, temperatura și ușurința cu care se atașează la suprafețele fomitelor (Girard et al. 2010).
NoV este stabil în mediu. D'Souza et al. (2006) au demonstrat că atunci când virusul NoV a fost transferat artificial pe suprafețe din formica, oțel inoxidabil sau ceramică, virusul a putut fi detectat pe aceste suprafețe timp de șapte zile (durata studiului). S-a demonstrat că NoV persistă în apele subterane timp de cel puțin trei ani și rămâne infecțios în apele subterane timp de cel puțin 61 de zile (Seitz et al. 2011).
Înghețarea are un efect redus asupra supraviețuirii NoV. Richards et al. (2012) au utilizat probe de materii fecale pozitive la NoV pentru a demonstra că înghețarea la -80°C timp de 120 de zile sau efectuarea a până la 14 cicluri de înghețare/dezghețare (-80°C/+22°C) nu a afectat integritatea capsidei, titlurile de ARN viral sau infectivitatea virală. Un studiu efectuat de Butot et al. (2008) a demonstrat că titlul NoV în afinele inoculate artificial a fost redus cu mai puțin de 1 log10 după 2 zile și cu 2,3 log10 după 90 de zile de depozitare la -20°C.
Efectul tratamentului termic asupra NoV este variabil și depinde în mare măsură de nivelul inițial de contaminare, de timpul și temperatura de încălzire, de tulpina virusului și de tipul de matrice alimentară (Codex 2012). Studiile efectuate cu alimente inoculate artificial au arătat că practicile consumatorilor, cum ar fi coacerea pizzei (inoculate) la 200°C timp de 12 minute, au dus la o reducere semnificativă a titlurilor NoV. Cu toate acestea, pasteurizarea sosului de roșii condimentat la 72°C timp de 1 minut sau încălzirea midiilor la 80°C timp de 15 minute nu au dus la o reducere semnificativă a titlului NoV (Mormann et al. 2010; Croci et al. 2012). Încălzirea la o temperatură internă de cel puțin 90°C timp de 90 de secunde este considerată adecvată pentru distrugerea infectivității virale în majoritatea alimentelor (Codex 2012).
NoV este capabil să supraviețuiască în condiții acide. Un studiu realizat de Mormann et al. (2010) a arătat că nu a existat o reducere semnificativă a titrului NoV în ketchupul de tomate depozitat la pH 4,5 timp de 58 de zile la 6 °C. De asemenea, Dolin et al. (1972) au demonstrat că NoV depozitat la pH 2,7 timp de 3 ore și-a păstrat capacitatea de a provoca boli.
NoV este, în general, rezistent la detergenții și reactivii pe bază de etanol utilizați pentru curățarea suprafețelor mediului și a fomitelor, astfel încât este necesară o dezinfecție chimică suplimentară. Printre dezinfectanții eficienți împotriva NoV se numără hipocloritul, peroxidul de hidrogen și detergenții pe bază fenolică (Green 2013). Studiile au arătat că inactivarea completă a NoV pe oțel inoxidabil necesită un timp de contact de 10 minute cu un dezinfectant pe bază de hipoclorit de sodiu, o reducere de numai 2 log având loc după 5 minute de expunere (Girard et al. 2010).
Acest conținut este destinat abonaților
Abonament Personal, Abonament Profesional
Abonați-vă pentru a avea acces nelimitat la toate articolele Codex.(și mult mai mult)
Urmărește-ne pe rețelele sociale:
Autorul articolului
Informații importante despre acest subiect sunt și în:
Bacillus cereus
Bacillus cereus este o bacterie formatoare de spori care produce toxine care provoacă vărsături sau diaree. Simptomele sunt în general ușoare și de scurtă durată (până la 24 de ore). B. cereus se...
Prioni (encefalopatia spongiformă bovină)
Encefalopatia spongiformă bovină (ESB) este o boală neurodegenerativă mortală a bovinelor. Ea este cauzată de particule infecțioase proteice cunoscute sub numele de prioni. ESB este singura...
Salmonella: Pericol biologic - Informații generale, simptome și măsuri de prevenire
Salmonella spp. este un grup de bacterii care pot provoca boli gastrointestinale și febră, cunoscute sub numele de salmoneloză. Răspândirea bacteriei poate avea loc prin intermediul manipulatorilor...
Cyclospora cayetanensis
Cyclospora cayetanensis este un parazit protozoar care provoacă boala gastrointestinală ciclosporioză. Persoanele infectate elimină în fecale o formă neinfecțioasă a parazitului, care necesită o...