Măsuri și condiții fundamentale aplicate în orice etapă a lanțului de aprovizionare pentru a furniza alimente sigure și adecvate.

BPI cuprind, în plus:

• bunele practici de fabricație (BPF, punând accentul pe metodologiile corecte de lucru, de exemplu dozarea corectă a ingredientelor, temperatura adecvată de prelucrare, verificarea faptului că ambalajele sunt curate și nedeteriorate),
• bunele practici agricole (BPA, de exemplu, utilizarea apei de o calitate corespunzătoare pentru irigații, sistemul totul în exterior, totul în interiorîn sectorul creșterii animalelor),
• bunele practici veterinare (BPV),
• bunele practici de producție (BPP),
• bunele practici de distribuție (BPD),
• și bunele practici comerciale (BPC).

O bună practică de laborator (BPL) este o modalitate standardizată de planificare, efectuare și raportare a studiilor de laborator, prin care se asigură un standard ridicat de calitate și încredere.

Practicile referitoare la condițiile și măsurile necesare pentru a asigura siguranța și adecvarea alimentelor în toate etapele lanțului alimentar.

Modalitate de lucru standardizată care asigură producerea alimentelor în condiții de siguranță și de igienă.

Modalitate standardizată de planificare, efectuare și raportare a studiilor de laborator, prin care se asigură un standard ridicat de calitate și încredere.

Denumire dată ansamblului de politici și legi europene care protejează consumatorul.

Unităţile periferice au concentraţii care depăşesc m, dar care sunt mai mici decat M (aceste concentrații sunt nedorite dar unele pot fi acceptate, numărul maxim acceptabil fiind indicat de c). (CAC/GL 50-2004).

Cu o concentrație a microorganismelor peste valoarea M (care nu trebuie să fie depăşită de nicio unitate din probă)

în care concentraţia nu trebuie să depăşească valoarea m

Denumire dată proprietății unei substanțe de a cauza cancer atunci când un animal sau un om este expus la aceasta.

Unitate cu spatii amenajate in care se desfasoara activitati pentru receptia si depozitarea materiilor prime de origine animala si nonanimala, prepararea de meniuri si servirea mesei de catre consumatorul final in incinta localului sau la comanda.

următoarele cantităţi de produse de origine nonanimală obţinute în unităţile prevăzute la anexa nr. 9 pct. VII:

1.produse de morărit - până la 120 tone/an;

2.pâine, specialităţi şi produse de panificaţie - până la 120 tone/an;

3.paste făinoase - până la 4 tone/an;

4.produse de patiserie-cofetărie - până la 30 tone/an;

5.sucuri de fructe şi legume - până la 12.000 l/an;

6.produse din legume, fructe, ciuperci - până la 10 tone/an;

7.sifon/alte ape îmbuteliate, exceptând apele minerale şi apele de izvor - până la 120 hl/an;

8.uleiuri brute presate la rece - până la 600 l/an;

9.bere - până la 3.000 hl/an;

10.vin - până la 200 hl/an;

11.băuturi alcoolice distilate - până la 50 hl/an echivalent 100% alcool;

12.îngheţată care nu conţine produse de origine animală - până la 15 tone/an.

Denumire dată numărului maxim de ouă de incubație care pot fi puse simultan în incubatoare, cu excepția clocitoarelor.

Denumire dată celei de-a doua etape a evaluării riscurilor, care presupune definirea naturii efectelor adverse asupra sănătății asociate cu agenții fizici, chimici și biologici care pot fi prezenți în alimente. Procesul ar trebui să includă, dacă este posibil, o înțelegere a dozelor implicate și a răspunsurilor aferente.

Denumire dată etapei finale a evaluării riscurilor, în care probabilitatea ca o anumită substanță să provoace daune este calculată în funcție de natura pericolului și de măsura în care oamenii, animalele, plantele și/sau mediul sunt expuse la substanță.