Un studiu publicat în revista Microbiology raportează că lumina violet-albastră de putere redusă a inactivat în laborator toate cele 64 de izolate de Campylobacter testate, provenite din lanțul avicol, inclusiv tulpinile rezistente la antibiotice. Materialul se adresează responsabililor HACCP și tehnologilor din abatoarele și unitățile de procesare a păsărilor. Pe scurt: rezultatele sunt promițătoare, dar au fost obținute pe suspensii bacteriene, nu pe carcase. Până la studii în condiții industriale, tehnologia rămâne o direcție de urmărit, nu o măsură de control validată.
Despre ce caz este vorba: un studiu real, prezentat ca studiu de caz
Cazul analizat aici este un studiu științific publicat, nu un caz compozit sau ilustrativ. Studiul a fost condus de cercetători de la Universitatea din Reading, în colaborare cu Agenția pentru Sănătatea Animalelor și Plantelor din Marea Britanie (APHA). [DOI 10.1099/mic.0.001769]
Cifrele de mai jos provin din descrierea studiului care a stat la baza acestui material. Nu au fost încă verificate în articolul original. Ele vor fi confirmate sau corectate la etapa de verificare a faptelor.
Campylobacter este o problemă frecventă, iar carnea de pui este o sursă importantă
Campylobacter este descris drept principala cauză a gastroenteritei bacteriene la nivel mondial.
Pentru Regatul Unit, studiul și sursa care îl prezintă menționează următoarele date:
- aproximativ 70.000 de cazuri confirmate în laborator, atât în 2024, cât și în 2025 ;
- o povară economică anuală estimată la 0,7 miliarde de lire sterline ;
- prezența bacteriei pe aproximativ două treimi din carnea de pui crudă vândută în comerțul cu amănuntul [DE VERIFICAT: proporția și anul sondajului].
Aceste date descriu situația din Regatul Unit și nu se transpun direct la România. Pentru un operator din România sunt relevante datele de supraveghere din UE și din România.
Cum funcționează tratamentul: lumina activează compuși din celula bacteriană
Studiul a evaluat o metodă numită inactivare fotodinamică violet-albastră (VB-PDI). Metoda folosește lumină vizibilă cu lungimea de undă de 405 nanometri. Această lumină activează fotosensibilizatori naturali din celulele bacteriene, adică molecule care absorb lumina și transferă energia mai departe.
Prin acest proces se formează în interiorul celulei specii reactive de oxigen (ROS). Acestea sunt molecule foarte reactive care, la concentrații suficient de mari, distrug componentele celulei și o omoară. Cercetătorii studiază metoda ca posibilă intervenție fără substanțe chimice pentru reducerea contaminării de pe suprafața produselor avicole.
Ce înseamnă „reducere logaritmică”
Rezultatele sunt exprimate în reduceri logaritmice („log”) ale numărului de bacterii viabile:
| Reducere | Proporția de bacterii eliminate | Exemplu: din 1.000.000 de bacterii rămân |
|---|---|---|
| 2 log | 99% | 10.000 |
| 4 log | 99,99% | 100 |
| 5 log | 99,999% | 10 |
Toate izolatele testate au răspuns la tratament, indiferent de specie
Cercetătorii au vrut să afle dacă metoda acționează asupra diversității de Campylobacter întâlnite în producția avicolă. Pentru aceasta au testat 64 de izolate colectate prin programele naționale de supraveghere din Regatul Unit între 2008 și 2024. Colecția a inclus 43 de izolate de C. jejuni, 14 de C. coli și 7 de C. lari, provenite de la pui de carne, din ferme de pui de carne și de la curcani.
Rezultatele raportate sunt următoarele:
- Toate cele 64 de izolate au arătat o sensibilitate dependentă de doză: cu cât doza de lumină a fost mai mare, cu atât au supraviețuit mai puține bacterii.
- La doza maximă testată, de 36 J/cm² (jouli pe centimetru pătrat), fiecare izolat a avut o reducere de cel puțin 2 log, iar 44% dintre izolate au depășit 4 log.
- Nu au fost găsite diferențe semnificative de sensibilitate între cele trei specii.
- O analiză bioinformatică separată a 6.658 de genomuri din 53 de specii de Campylobacter a arătat că genele asociate cu mecanismul de sensibilitate sunt prezente în tot genul.
În experimente suplimentare, reducerea numărului de bacterii a crescut liniar cu timpul de expunere. La o putere de 50 de miliwați nu s-au mai detectat celule viabile după 15 minute. La 10 miliwați, același rezultat a apărut după 80 de minute. Ambele situații corespund unei reduceri mai mari de 5 log (99,999%). Cercetătorii nu au detectat nici celule persistente, adică bacterii care supraviețuiesc tratamentului într-o stare latentă.
Rezistența la antibiotice nu a redus efectul luminii
Studiul raportează că rezistența antimicrobiană (AMR) existentă nu a diminuat eficacitatea tratamentului. Profilul de rezistență al izolatelor a fost următorul:
- 61,5% rezistente la ciprofloxacină;
- 55,4% rezistente la tetraciclină;
- 16,9% rezistente la ertapenem;
- 18,5% rezistente la mai multe medicamente.
Nu s-a observat o asociere semnificativă între aceste tipuri de rezistență și sensibilitatea la lumină. Nici aerotoleranța, adică capacitatea bacteriei de a supraviețui în prezența oxigenului, nu a influențat semnificativ rezultatul. Aerotoleranța poate contribui la persistența Campylobacter în mediile de producție avicolă.
Expunerile repetate nu au produs bacterii mai tolerante, dar întrebarea rămâne deschisă
Cercetătorii au verificat și dacă tratamentele repetate pot selecta bacterii rezistente la lumină. Trei linii ale unui izolat de teren de C. jejuni au fost supuse la 15 tratamente consecutive. Fiecare tratament a produs o reducere de aproximativ 3 log, iar aproximativ 0,1% din bacterii au supraviețuit de fiecare dată și au fost folosite pentru ciclul următor.
După aceste tratamente nu s-a observat o creștere semnificativă a toleranței. Autorii explică potențialul aparent scăzut de rezistență prin faptul că speciile reactive de oxigen afectează simultan mai multe ținte din celulă. Multe antibiotice acționează asupra unei singure ținte. Autorii precizează însă că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a caracteriza mai concludent riscul apariției rezistenței.
Beneficiul pentru sănătatea publică este o estimare prin modelare, nu un rezultat observat
Cercetătorii propun procesarea păsărilor ca posibil domeniu de aplicare. Pe baza datelor istorice de contaminare din Regatul Unit, ei estimează că o reducere de 2 log pe carcasele de pui de carne ar putea scădea proporția carcaselor puternic contaminate care părăsesc abatoarele de la 26% la 7%. Aplicată datelor din sondajul de comerț cu amănuntul din 2023, aceeași reducere ar scădea proporția puilor întregi puternic contaminați de la 10% la aproximativ 2%.
Modele de risc anterioare, citate de autori, sugerează că o reducere de 2 log ar putea scădea riscul de infecție pentru consumatori cu până la 90%.
Aceste cifre rezultă din calcule pe date istorice. Ele presupun că reducerea obținută în laborator s-ar obține identic pe carcase, ceea ce nu a fost încă demonstrat.
Autorii arată că metoda folosește LED-uri cu consum redus de energie, durată lungă de viață și întreținere minimă. Din acest motiv consideră că ar putea fi accesibilă economic, inclusiv în țările cu venituri mici și medii.
Principala limită: tratamentul nu a fost testat pe carcase
Toate rezultatele provin din experimente de laborator controlate, pe suspensii bacteriene, adică bacterii aflate într-un lichid. Nu au fost tratate carcase de pasăre. Autorii avertizează că mai mulți factori ar putea reduce pătrunderea luminii și efectul asupra bacteriilor:
- pielea păsărilor, cu pliuri și foliculi în care bacteriile pot fi protejate;
- materia organică de pe suprafețe;
- biofilmele din mediile de procesare, adică straturi de bacterii atașate de suprafețe și protejate de o matrice proprie.
Sunt necesare studii pe carcase contaminate natural, în condiții apropiate de cele industriale. Numai așa se poate stabili dacă reducerile obținute in vitro (în laborator) se reproduc într-o linie de procesare comercială.
Ce înseamnă studiul pentru un operator din România
Pentru un abator sau o unitate de procesare din România, studiul este o informație de urmărit, nu un motiv de schimbare imediată a planului HACCP. Ce s-a obținut într-un laborator din Regatul Unit nu se aplică automat unui operator din sectorul alimentar din România. Trei aspecte trebuie separate.
Cadrul legal se verifică înainte de orice aplicare
În UE există un criteriu de igienă a procesului pentru Campylobacter pe carcasele de pui de carne. [Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1495, valoarea limită și modul de prelevare]
Legislația UE restricționează și utilizarea, în timpul procesării, a altor mijloace decât apa potabilă pentru îndepărtarea contaminării de suprafață a produselor de origine animală. [Regulamentul (CE) nr. 853/2004, art. 3 alin. (2), și dacă un tratament fizic cu lumină intră sau nu sub incidența acestei prevederi]
Dacă un astfel de tratament ar putea fi folosit legal pe carcase în UE și cu ce aprobări este o întrebare la care acest material nu răspunde. Ea trebuie clarificată cu autoritatea competentă, adică ANSVSA, și, după caz, cu un specialist juridic.
O măsură de control nouă cere validare în unitate
Chiar dacă tehnologia ar deveni disponibilă și permisă, eficacitatea ei ar trebui demonstrată pentru produsul, linia și condițiile proprii: tipul de suprafață, doza efectiv primită de fiecare carcasă, viteza liniei, umiditatea și curățenia echipamentelor. Rezultatele din laborator nu înlocuiesc această validare.
Măsurile existente rămân baza controlului
Biosecuritatea în fermă, igiena la sacrificare și eviscerare, prevenirea contaminării încrucișate și controlul temperaturii rămân măsurile prin care se gestionează astăzi Campylobacter. Orice intervenție nouă s-ar adăuga acestora, nu le-ar înlocui.
Exemplu ilustrativ: cum ar putea evalua o echipă HACCP o astfel de tehnologie
Exemplul de mai jos este ilustrativ, construit pentru a arăta raționamentul. Nu descrie o unitate reală și nu prezintă rezultate observate.
Echipa HACCP a unei unități de procesare a puilor de carne află de studiu și primește o propunere pentru un sistem de iluminare cu LED-uri de 405 nm. Înainte de orice decizie, echipa își notează întrebările:
- Este permisă utilizarea pe carcase în UE? Ce spune autoritatea competentă?
- Există date pe carcase sau doar pe suspensii bacteriene?
- Ce doză ar primi efectiv fiecare carcasă la viteza liniei noastre? Cum se poate măsura?
- Unde s-ar amplasa tratamentul în flux și cum s-ar monitoriza funcționarea lui?
- Cum am verifica efectul? De exemplu, prin compararea rezultatelor analizelor pentru Campylobacter înainte și după introducere, după un plan de prelevare stabilit de la început.
- Ce măsuri actuale rămân neschimbate, pentru ca tratamentul să nu devină un motiv de relaxare a igienei?
Concluzia echipei în acest scenariu este să urmărească publicarea studiilor pe carcase și să nu modifice deocamdată planul HACCP.
Ce înseamnă pentru organizația dumneavoastră
- Cunoașteți nivelul actual de contaminare cu Campylobacter al carcaselor din unitatea dumneavoastră, pe baza rezultatelor criteriului de igienă a procesului?
- Sunt identificate etapele din flux în care contaminarea crește, de exemplu eviscerarea sau răcirea?
- Dacă vi se propune o tehnologie nouă de decontaminare, ați verificat statutul ei legal și existența unor date obținute pe produs real, nu doar în laborator?
- Aveți un plan prin care ați putea valida și verifica eficacitatea unei măsuri noi în condițiile proprii?
- Măsurile de bază, adică biosecuritatea, igiena la sacrificare și controlul temperaturii, sunt aplicate și verificate constant?
Pasul următor: urmăriți studiile pe carcase și verificați datele proprii
Pasul util acum nu este achiziția unui echipament, ci analiza datelor proprii de contaminare și a etapelor din flux în care Campylobacter poate fi redus prin măsurile existente. Studiile pe carcase contaminate natural vor arăta dacă lumina de 405 nm poate deveni o intervenție practică.
Materialul este general și orientativ. Aplicarea oricărei măsuri cere analiza activității proprii, verificarea cadrului legal, validare în unitate și asumarea de către operatorul responsabil. Pentru întrebările legale și de validare poate fi necesară consultarea autorității competente sau a unui specialist independent. Experiențele și observațiile membrilor comunității Codex pe această temă sunt binevenite în discuțiile de pe platformă.
Surse
- Microbiology, DOI 10.1099/mic.0.001769, https://www.microbiologyresearch.org/content/journal/micro/10.1099/mic.0.001769,.
Transformă informația în acțiune cu Q
Întreabă-l pe Q ce înseamnă acest articol pentru activitatea ta, cum îl poți aplica și ce pași concreți poți face mai departe.
Documentele publicate pe Codex.ro sunt modele, șabloane și materiale de orientare, informare și suport practic, destinate să sprijine înțelegerea cerințelor legale, a principiilor HACCP/SMSA și a bunelor practici aplicabile în industria alimentară. Aceste materiale au caracter general și orientativ și nu reprezintă consultanță juridică ori tehnică de specialitate, audit oficial, certificare sau garanție de conformitate cu legislația aplicabilă. Ele nu identifică în mod automat toate pericolele, măsurile de control sau obligațiile legale aplicabile unei anumite activități. Un document descărcat nu dobândește valoare oficială prin simpla descărcare sau utilizare: el devine aplicabil numai după ce este completat, adaptat, datat, asumat, semnat și implementat de operatorul economic responsabil, conform legislației în vigoare și cerințelor autorităților competente. Fiecare operator economic are responsabilitatea exclusivă de a verifica, adapta, completa, valida și aplica documentele în funcție de specificul propriei activități, de produsele, procesele, spațiile, echipamentele și riscurile proprii. Codex.ro, Asociația Codex, autorii și colaboratorii săi nu își asumă răspunderea pentru neconformități, sancțiuni, pierderi sau alte consecințe rezultate din utilizarea necorespunzătoare, incompletă, neadaptată sau eronată a acestor materiale. Prin descărcarea și utilizarea documentelor, confirmați că ați înțeles caracterul lor orientativ, că acestea trebuie adaptate înainte de aplicarea în propria firmă și că le utilizați pe propriul risc. Pentru detalii, consultați Nota juridică completă.
