Povara globală a bolilor transmise prin alimente este comparabilă cu cea a malariei, conform estimărilor actualizate ale OMS

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat în 2026 o nouă ediție a estimărilor privind povara globală a bolilor transmise prin alimente. Potrivit acestora, 42 de pericole ar fi cauzat în 2021 aproximativ 866 de milioane de îmbolnăviri și 1,52 milioane de decese. Articolul explică, pentru profesioniștii din siguranța alimentelor, ce măsoară aceste cifre, ce pericole au cea mai mare pondere și cum pot fi folosite datele ca reper în analiza pericolelor, fără a fi transformate în cerințe pentru o unitate anume.

OMS a actualizat, după unsprezece ani, imaginea globală a bolilor transmise prin alimente

Estimările au fost elaborate de Grupul de referință pentru epidemiologia poverii bolilor transmise prin alimente al OMS (FERG, Foodborne Disease Burden Epidemiology Reference Group), în mandatul 2021–2025.  Prima ediție a acestor estimări a fost publicată în 2015 și a inclus 31 de pericole; ediția din 2026 include 42. 

OMS a publicat noile date înaintea Zilei Mondiale a Siguranței Alimentelor, marcată pe 7 iunie, a cărei temă în 2026 a fost „De la povară la soluții – alimente sigure peste tot”. Tema încurajează autoritățile naționale și celelalte părți implicate să investească în sisteme și infrastructură de siguranță a alimentelor și să folosească datele pentru a decide unde se îndreaptă intervențiile și resursele. 

Două mesaje generale ale OMS stau în spatele cifrelor:

• povara bolilor transmise prin alimente este de același ordin de mărime cu cea a tuberculozei, a infecției HIV/SIDA sau a malariei;
• povara a urmat o tendință descendentă din anul 2000, cel mai vizibil în regiunea africană a OMS. 

Povara se măsoară în îmbolnăviri, decese și DALY

Pe lângă numărul de îmbolnăviri și de decese, estimările folosesc DALY (disability-adjusted life years, anii de viață ajustați pentru dizabilitate). Un DALY reprezintă un an de viață sănătoasă pierdut; indicatorul adună anii pierduți prin deces prematur și anii trăiți cu boală sau dizabilitate. 

Rostul acestui indicator este practic. Un pericol care produce multe îmbolnăviri ușoare și unul care produce puține îmbolnăviri, dar grave sau cronice, pot fi puse pe aceeași scară. Așa pot fi stabilite priorități de intervenție între pericole foarte diferite. 

Ediția din 2026 aduce câteva schimbări de metodă:

• modele mai solide de atribuire a sursei, adică de estimare a proporției de îmbolnăviri care se transmit efectiv prin alimente, nu prin apă, contact cu animale sau de la persoană la persoană; 
• colectarea standardizată a datelor și modelare probabilistică îmbunătățită; 
• estimări la nivel național și regional, precum și estimări ale costului economic; 
• pentru prima dată, povara bolilor netransmisibile (de exemplu, boli cardiovasculare sau dizabilitate intelectuală) asociate expunerii alimentare la metale toxice precum arsenicul și plumbul. 

Cele 42 de pericole cuprind agenți patogeni care afectează tubul digestiv, paraziți și substanțe chimice. La începutul anului 2026, OMS a publicat și cercetările de bază care susțin estimările, inclusiv proporția din fiecare pericol care se transmite prin alimente și datele privind bolile diareice. 

Cifrele principale pentru 2021: bolile diareice sunt cele mai frecvente, pericolele chimice cântăresc cel mai mult în DALY

Pentru 2021, cele 42 de pericole au fost asociate cu aproximativ 866 de milioane de îmbolnăviri, 1,52 milioane de decese și o pierdere totală de DALY care trebuie confirmată din raportul OMS.  Repartizarea pe grupe de pericole arată astfel:

• pericolele care produc boli diareice: aproximativ 666 de milioane de îmbolnăviri; 
• pericolele care produc boli enterice invazive și boli parazitare: aproximativ 194 de milioane de îmbolnăviri; 
• pericolele chimice: aproximativ 6,26 milioane de îmbolnăviri. 

Tabelul de mai jos reia pericolele cu cea mai mare contribuție la povara totală sau cu importanță deosebită pentru siguranța alimentelor, în ordinea descrescătoare a DALY. Toate valorile sunt preluate din sursa inițială și trebuie confruntate cu raportul OMS. 

Arsenicul anorganic, plumbul și Salmonella enterica netifoidă au generat cele mai multe DALY. Pentru arsenic și plumb, valorile ridicate se datorează în mare parte bolilor cardiovasculare. 

Pericolele chimice produc puține îmbolnăviri, dar majoritatea deceselor

Toate pericolele chimice transmise prin alimente au fost asociate, împreună, cu aproximativ 1,12 milioane de decese. Ele reprezintă sub 1% din îmbolnăviri (6,26 milioane din 866 de milioane), dar circa 73% din decesele atribuite alimentelor contaminate. Arsenicul anorganic ar fi responsabil pentru 42%, iar plumbul pentru 31% din aceste decese. 

Contrastul se explică prin natura efectelor. O infecție cu Campylobacter apare repede și trece, de regulă, în câteva zile. Expunerea alimentară îndelungată la metale toxice poate contribui, în timp, la boli cronice cu consecințe grave. Această explicație este o interpretare editorială Codex a datelor prezentate, nu o concluzie formulată de OMS. 

Pericolele microbiologice rămân o prioritate

OMS atrage atenția că povara estimată pentru arsenic și plumb nu trebuie să abată eforturile de la pericolele microbiologice. Expunerea alimentară la aceste metale contribuie doar cu o mică parte la povara globală a bolilor cardiovasculare. Altfel spus, o pondere mare în DALY nu face pericolele microbiologice mai puțin importante pentru prevenție.

Povara nu este distribuită egal între regiuni și grupe de vârstă

Asia de Sud-Est și Africa au cea mai mare povară, Europa cea mai mică

Estimările naționale arată inegalități mari. Povara ar fi legată de nivelul socioeconomic, dar și de factori culturali și epidemiologici. 

• regiunea Asiei de Sud-Est a OMS: 24,22 milioane DALY, cu contribuția cea mai mare a pericolelor chimice; 
• regiunea africană a OMS: 13,66 milioane DALY, cu contribuția cea mai mare a pericolelor care produc boli diareice; 
• regiunea europeană a OMS: 2,06 milioane DALY, cea mai mică povară. 

Unele pericole parazitare care nu produc diaree au o pondere mică la nivel global, dar pot reprezenta o povară importantă pentru populații locale. Exemple: Clonorchis sinensis în regiunea Pacificului de Vest și Trypanosoma cruzi în regiunea Americilor. 

Copiii sub cinci ani sunt afectați disproporționat

La copiii sub cinci ani, incidența ar fi de aproximativ 2,7 ori mai mare decât la persoanele de cinci ani și peste, iar rata DALY de aproximativ 4,3 ori mai mare. 

Cele mai mari rate ale poverii la copiii sub cinci ani au fost asociate cu metilmercurul, Salmonella enterica netifoidă și rotavirusul. La persoanele de cinci ani și peste, pe primele locuri au fost arsenicul anorganic, plumbul și Salmonella enterica netifoidă. 

Costul economic estimat: pierderi de productivitate de sute de miliarde de dolari

Pentru 2021, cele 42 de pericole ar fi produs pierderi de productivitate de 310 miliarde USD în termeni nominali și de 647 de miliarde USD după ajustarea la paritatea puterii de cumpărare. Țările cu venituri mari ar reprezenta puțin sub 108 miliarde USD, iar țările cu venituri mici și medii, 202 miliarde USD. 

Raportat la produsul intern brut (PIB), pierderea ar fi de aproximativ 0,52% din PIB-ul global, dar de aproximativ 1,16% din PIB în țările cu venituri mici. Fără copiii sub cinci ani, pierderea globală ar scădea la aproximativ 0,31% din PIB. 

Într-un studiu separat, publicat în aprilie 2026, OMS a estimat că fiecare dolar investit în infrastructura de siguranță a alimentelor ar putea aduce un beneficiu de 46 de dolari pentru sănătatea publică.  Valoarea se referă la investiții la nivel de sistem, nu la costurile sau beneficiile unei unități anume.

OMS recomandă folosirea datelor pentru prioritizare și pentru o abordare „O singură sănătate”

OMS încurajează folosirea noilor estimări pentru politici naționale și internaționale: stabilirea priorităților, alocarea resurselor, adaptarea intervențiilor și urmărirea efectului lor. 

Yuki Minato, responsabil tehnic al OMS pentru siguranța alimentelor și autor principal al lucrării în care au fost prezentate estimările, a descris raportul drept „un semnal de alarmă, dar și o foaie de parcurs”. El a arătat că bolile transmise prin alimente sunt agravate de schimbările climatice, care cresc riscurile de contaminare, și de rezistența antimicrobiană, care face infecțiile mai greu de tratat. A susținut o abordare „O singură sănătate” (One Health), care tratează împreună sănătatea oamenilor, a animalelor, a plantelor și a mediului, și a încheiat: „Amânarea costă vieți.” 

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat că, pentru prima dată, țările au propriile date pentru a vedea unde este cea mai mare povară și pot prioritiza acțiunile necesare pentru protejarea sănătății. 

Ce pot reține profesioniștii din siguranța alimentelor

Secțiunea de mai jos este o interpretare editorială . Nu reprezintă cerințe legale și nu provine din raportul OMS.

Estimările OMS descriu povara la nivel global, regional și național. Ele nu spun ce pericole sunt semnificative într-o anumită unitate și nu stabilesc limite sau obligații pentru operatorii din sectorul alimentar. Pot fi însă un reper util în trei direcții:

• Analiza pericolelor rămâne completă. Faptul că Europa are cea mai mică povară dintre regiuni nu scoate niciun pericol din discuție. Pericolele microbiologice frecvente în tabel, precum Salmonella, Campylobacter, norovirusul sau Listeria monocytogenes, se evaluează în funcție de materiile prime, proces și produs.
• Pericolele chimice merită aceeași atenție ca cele microbiologice. Ponderea mare a metalelor toxice în decese și DALY arată că efectele cronice, mai puțin vizibile, contează. În practică, asta înseamnă să se verifice ce date există despre contaminanți pentru materiile prime folosite și de la furnizori.
• Grupele vulnerabile schimbă evaluarea riscului. Unitățile care pregătesc alimente pentru copii mici au motive suplimentare să analizeze riguros pericolele cu impact mare la această vârstă.

Ce înseamnă pentru o unitate alimentară

Câteva întrebări de verificare, pornind de la datele OMS:

1. Analiza pericolelor include atât pericolele microbiologice, cât și pe cele chimice relevante pentru materiile prime folosite?
2. Când a fost revizuită ultima dată analiza pericolelor și pe ce surse de date s-a sprijinit?
3. Printre consumatorii produselor se află grupe vulnerabile, de exemplu copii sub cinci ani, și este acest lucru reflectat în evaluarea riscului?
4. Ce informații se cer furnizorilor despre contaminanții chimici ai materiilor prime?
5. Personalul înțelege de ce există măsurile de igienă care previn pericolele microbiologice frecvente, nu doar că trebuie aplicate?

Limitele acestor date

• Sunt estimări obținute prin modelare, cu marje de incertitudine; cifrele punctuale de mai sus nu trebuie citite ca numărători exacte. 
• Datele sunt globale, regionale și naționale; nu se transferă direct asupra unei unități, a unui produs sau a unui proces.
• Valorile din acest articol provin dintr-o sursă secundară tradusă, care conține erori evidente; până la confruntarea cu raportul OMS, ele trebuie tratate ca orientative.
• Obligațiile operatorilor din sectorul alimentar din România decurg din legislația Uniunii Europene și a României și din cerințele autorităților competente, nu din estimările OMS. Acestea se verifică din sursele oficiale.

Materialul este general și informativ. Aplicarea oricărei idei de mai sus cere analiza activității proprii, adaptare, implementare și verificare de către operatorul responsabil și, atunci când situația o impune, sprijinul unui specialist independent.

Discuția continuă în comunitatea Codex

Membrii Asociației Codex sunt invitați să spună cum folosesc datele epidemiologice în analiza pericolelor și ce pericole consideră insuficient tratate în practica unităților din România. 

Surse

1. Organizația Mondială a Sănătății (WHO), Foodborne disease estimates – 2026 edition, https://www.who.int/teams/nutrition-and-food-safety/monitoring-nutritional-status-and-food-safety-and-events/foodborne-disease-estimates/2026-edition, accesat .
2. Food Safety Magazine, Global Foodborne Disease Burden Comparable to Malaria, per Updated WHO Estimates, https://www.food-safety.com/articles/11489-global-foodborne-disease-burden-comparable-to-malaria-per-updated-who-estimates, accesat